Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi

Informații utile

Contact

Adresa:

Târgovişte, Str.Calea Domnească nr.181, cod poştal 130008

Telefon:

+40 245 612877

E-mail:

[email protected]

Web:

www.muzee-dambovitene.ro 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică

Program de vară: 9.00 – 17.00

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie până în 31 martie.

Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:

Întreg: 7 lei

Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)

Taxă fotografii:

Amatori: 15 ron / ora / aparat

Profesionişti: 25 ron / ora / aparat

Taxă filmare:

Amatori: 40 ron / ora / aparat

Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare

Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare

Taxă pentru închirieri de spaţii:

120 ron / ora

Scurtă Descriere

Muzeul se află în Casa Aramă, așezat lângă poarta mare (care a fost folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu), aproape de biserica Sfânta Vineri. Clădirea a fost reconstruită din temelii, fiind distrusă în urma unui cutremur puternic.

La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Construcția este în mod tradițional, cu pivniță, parter și etaj și o scară exterioară din lemn.

La parterul clădirii a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti. Expoziția începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa. În Ţara Românească tiparul a fost introdus prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512). Au fost realizate la Târgoviște. Expoziția continuă cu lucrările lui Coresi (Triod Penticostar – 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român – 1561), care a arătat că “şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului”. El a lucrat atât la Târgoviște cât și la Brașov.

Limba română a început să fie folosită mai des în tipărituri începând cu secolul al XVII-lea. În Ţara Românească existau Evanghelia învăţătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii, în Moldova erau Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, iar în Transilvania Noul Testament de la Bălgrad.

Cărțile laice au început să apară prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgovişte, Bucureşti, Buzău şi Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofeşti), prin manuscrisele şi tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor) și prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole şi dicţionarele editate de reprezentanţii Şcolii Ardelene.

Alfabetul chirilic a fost înlocuit de către cel latin prin scrierile didactice şi de literatură beletristică în ediţii princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon şi Bolintineanu.

Expoziția din muzeu se încheie cu prezentarea primelor trei publicaţii cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de Transilvania, tipărită de George Bariţiu.

În muzeu se găsesc și alte obiecte expuse precum: ornamente tipografice, inele sigiliare, xilogravuri, legături de carte şi tiparniţa din secolul al XVIII-lea.

Muzeul se află în Casa Aramă, așezat lângă poarta mare (care a fost folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu), aproape de biserica Sfânta Vineri. Clădirea a fost reconstruită din temelii, fiind distrusă în urma unui cutremur puternic.

La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Construcția este în mod tradițional, cu pivniță, parter și etaj și o scară exterioară din lemn.

La parterul clădirii a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti. Expoziția începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa. În Ţara Românească tiparul a fost introdus prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512). Au fost realizate la Târgoviște. Expoziția continuă cu lucrările lui Coresi (Triod Penticostar – 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român – 1561), care a arătat că “şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului”. El a lucrat atât la Târgoviște cât și la Brașov.

Limba română a început să fie folosită mai des în tipărituri începând cu secolul al XVII-lea. În Ţara Românească existau Evanghelia învăţătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii, în Moldova erau Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, iar în Transilvania Noul Testament de la Bălgrad.

Cărțile laice au început să apară prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgovişte, Bucureşti, Buzău şi Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofeşti), prin manuscrisele şi tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor) și prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole şi dicţionarele editate de reprezentanţii Şcolii Ardelene.

Alfabetul chirilic a fost înlocuit de către cel latin prin scrierile didactice şi de literatură beletristică în ediţii princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon şi Bolintineanu.

Expoziția din muzeu se încheie cu prezentarea primelor trei publicaţii cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de Transilvania, tipărită de George Bariţiu.

În muzeu se găsesc și alte obiecte expuse precum: ornamente tipografice, inele sigiliare, xilogravuri, legături de carte şi tiparniţa din secolul al XVIII-lea.

Alte obiective turistice din Târgoviște

Complexul Monumental Stelea

Complexul actual a fost construit de-a lungul mai multor secole

Complexul monumental metropolitan

Mitropolia a fost printre puţinele ansambluri arhitecturale din Târgovişte

Grădina Zoo Târgoviște

Grădina zoologică din Târgoviște există încă din Evul Mediu.

Teatrul Tony Bulandră

Teatrul Tony Bulandra a fost înființat în anul 2002

Obiective turistice din județul Dâmbovița