Moreni - o localitate cu renume în istoria petrolului românesc

Moreni - o localitate cu renume în istoria petrolului românesc

Obiective Turistice

Obiective turistice pe care le puteți vizita în zona Moreni

Evenimente

Programul evenimentelor desfășurate în Moreni și Galerii Foto din cadrul evenimentelor anterioare.

Trasee

Diverse trasee de bicicleta sau poteci pe care le puteți explora în timpul liber.

O scurtă descriere a municipiului Moreni

Date geografice

Amplasarea geografică

Municipiul Moreni se află în NE-ul județului Dâmbovița, la o distanță de 19 km față de reședința acestui județ, Târgoviște. Ca și vecini, la Nord se află com. Iedera, la Sud com. IL Caragiale, la Est com. Filipești de Pădure (care face parte din județul Prahova), iar la Vest se află com. Gura-Ocniței.   

Municipiul Moreni se întinde pe aproximativ 37 kmși este așezat într-o depresiune colinară, în zona Subcarpaților externi dintre Prahova și Ialomița. Dealurile din jur au o înălțime medie comparativ cu zona subcarpatică (mai înalte la Nord, care scad treptat în altitudine spre Sud) și sunt acoperite de vegetație forestieră. De asemenea, există și câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce.

Toate aceste caracteristici au contribuit la dezvoltarea orașului în timp. Zona a reprezentat un loc sigur pentru cei care doreau să se stabilească aici, având în vedere accesul ușor și legăturile constante cu locurile din jur. Astfel, dezvoltarea zonei Moreni a avut loc în mod permanent, iar în luna iunie a anului 2003, localitatea Moreni a devenit municipiu. 

Moreni – Distanță față de principalele orașe

Târgoviște
0
km
Câmpina
0
km
Ploiești
0
km
Pitești
0
km
Brașov
0
km
București
0
km

Geomorfologia zonei Cricovului Dulce

Geomorfologic, Moreni face parte din zona dealurilor subcarpatice. În localitate sunt prezente toate formele de relief, însă el s-a dezvoltat cu precădere în zona de terasă si mai puțin pe culmile deluroase prezente în jurul acestuia.

Moreni – din punct de vedere geologic

Moreni aparține avanfosei interne (depresiune alungită a scoarței terestre, situată între un lanț muntos cutat și o platformă) a Carpaților Orientali. În acest perimetru s-a acumulat o pătură groasă de depozite sedimentare miopliocene care au fost modificate de mişcărilor orogenice (ciocnire a plăcilor ce produce cutarea, metamorfozarea și înălțarea materialelor ce alcătuiesc marginile acestora). 

Moreni – Din punct de vedere tectonic

Moreni se află în zona cutelor diapire exagerate, caracterizată de abilitatea rocilor mai maleabile din nucleul unor anticlinale să străpungă stratele ce le acoperă. Astfel, orașul este situat în jurul sâmburelui de sare din axul anclinatului diapiric Gorgota – Moreni – Filipeşti.

De asemenea, datorită subsolului bogat în zăcăminte de hidrocarburi (organizate în formațiuni geologice de diverse vârste, în jurul diapirului de sare ce are direcție est-vest), această zonă a fost  atractivă din punct de vedere economic.

Clima

Clima influențează numeroase aspecte, precum vegetația, solul, apele, aspectul reliefului, iar în schimb și ea este modelată de acestea. Poziția geografică a orașului Moreni creează un climat temperat continental. Zona cuprinde contactul câmpiei înalte cu Subcarpații culoarul Cricovului fiind îndreptat înspre zona muntoasă.

Temperaturile Medii

Temperatura medie anuală în Moreni este de 10 C.

Luna iulie prezintă o temperatură medie cuprinsă între 21 – 23 C. În zilele cele mai călduroase, se pot atinge și valori de până la 40 C. În luna ianuarie, temperatura medie este de 1 – 3 C, iar zilele reci pot avea – 25 C.

Valorile medii din zona de sud a orașului sunt puțin mai ridicate decât cele din nord. În același mod și temperaturile din partea de nordul orașului sunt mai mari decât cele din jurul Izvorului Cricovului aflat la aproximativ 25 km distanță în nord. Diferențele acestea nu depășesc 1 – 3 C însă. 

Pentru agricultură, perioadele de îngheț și dezgheț sunt foarte importante, însă în ultimii ani clima din zonă a suferit diferite modificări și aceste fenomene nu mai apar în mod regulat.

Numărul total al zilelor senine este în medie de 110 – 130, aproape egal cu cel al zilelor cu nori. De câțiva ani, numărul zilelor cu cer variabil a crescut.

Precipitații

Relieful și vegetația influențează semnificativ precipitațiile. În Moreni, masivele împădurite din jur, creează condiții ca valorile să ajungă până la 700 mm.

Luna în care sunt cele mai multe precipitații este iunie. Urmează o scădere până în luna noiembrie, urcând ulterior. Între orele 13 – 15 se înregistrează cele mai mari cantități de precipitații atunci când ploile sunt scurte ca durată, dar intense. Dimineața, precipitațiile durează mai mult, însă nu sunt atât de puternice. Rareori, sunt prezente și ploile torențiale, care sunt foarte periculoase deoarece pot provoca eroziunea solului, dar și inundații. Spre exemplu, în 1970 – 1972, Cricovul a ieșit din matcă și a provocat multe pagube. În timpul lunilor reci precipitațiile sunt sub formă de ninsoare în mare parte. În ultimii ani însă, apariția lor este din ce în ce mai puțin întâlnită.

Regimul vânturilor

Pentru a stabili regimul vânturilor, trebuie luate în calcul aspecte precum relieful, dar și direcția, frecvența și viteza de deplasare a principalelor mase de aer. În Moreni, direcțiile principale ale vânturilor sunt de la N, NW și rareori de la S. Viteza medie este între 1 – 3 m/s. Luna aprilie prezintă cele mai mari vânturi, luna iunie pe cele mai mici, iar în general, jumătate din timpul anului prezintă un regim de vânturi calm.

Microclimatul

Microclimatul este dat de modificarea climei în funcție de relieful local în mare parte, dar și de orientarea și deschiderea văilor. În Moreni, dealurile Pleașa, Cristian și Țuicani au versanții îndreptați spre sud și astfel sunt mai călduroși și au mai multă lumină, cu o cantitate mai mică de umezeală. Pe partea inferioară a versanților, vara este mai călduroasă mai ales în timpul zilei, iar în timpul iernii și al nopților sunt prezente cantități mai mici de căldură din cauza aerului rece de pe valea Cricovului. În Schela Mare spre exemplu, zarzării înfloresc cu 2 – 3 zile mai devreme față de centrul orașului. Mai departe, versanții cu orientare spre est primesc lumină și căldură multă, mai ales în primele ore ale dimineții. Asemănător, și versanții cu orientare spre vest au multă lumină și căldură, însă într-o cantitate ușor mai mare față de cei estici și cu un plus de umezeală. În timpul nopților și al iernilor, temperaturile sunt scăzute din cauza aerului rece de pe culmi.

Istoricul Municipiului Moreni

În zona orașului Moreni, satele au apărut în general  în perioada medievală. O altă etapă din dezvoltarea localității este reprezentată de legea agrară a lui A.I. Cuza a transformat mulți clăcași în proprietari.

Cele doua versiuni cu privire la întemeierea localității Moreni

Legenda spune că, pe atunci când pământul era încă sub stăpânirea boierilor, exista Moreanca, o femeie curajoasă ce apăra moșia cu mare greutate. Când oamenii de pe plaiuri au început să coboare la vale, Moreanca îi alunga cu parul. Pentru curajul și voința ei, boierul proprietar, care locuia prin alte părți și era foarte bogat, i-a dăruit femeii locul ce urma să fie numit după ea, “Moreni”.

Prima atestare documentară a orașului apare în timpul domniei lui Petru Cercel. Astfel, pe data de 18 iunie 1584, Voievodul oferea “Jupânesei Caplea și nepoților ei, Badea şi Calotă postelnici, satele Drăgăneşti şi Moarile în urma unor judecăţi”.

Alte variante în care localitatea apare ca sat în documente sunt: Moarile, Moara Rateșului, Moara Nouă sau Moara Sașului. Acest lucru este datorat morilor numeroase de pe valea Cricovului Dulce. Din 1661, localitatea este cunoscută cu numele actual.

În 1904 apare prima sondă modernă, lucru ce a produs cea mai mare transformare pentru economia și viața socială a orașului.

Dezvoltarea administrativă a orașului Moreni

Comuna Moreni apare administrativ în 1864.

În 1868, Moreni avea cătune, iar în 1876 s-au adăugat și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa și Țuicani.

În 1897, organizarea administrativă se stabilizează și în comuna Moreni există satele Tisa, Stravropoleos, Țuicani și Pleașa.

În anul 1947 localitatea devine oraș, iar în 2003 devine municipiu.