Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache” Ploiești
Informații utile
Contact
Adresa: Ploiești, str. Nicolae Simache, nr. 1
tel.: 0244 542 861
e-mail: mceasului@yahoo.com
Program de vizitare:
Marți Duminică 9.00 -17.00
Luni: Închis
Tarife:
Taxă de vizitare
12 lei/vizitator individual sau în grup – adulţi;
4 lei/vizitator individual sau în grup – copii, elevi, studenţi;
6 lei /vizitator individual sau în grup – pensionari, eroi ai revoluţiei;
Gratuit: ghizi/profesori însoţitori de grup; veterani de război; persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora; elevii şi studenţii etnici români din afara graniţelor ţării; bursieri ai statului român; membrii ICOM, personalul de specialitate/pensionari din muzee; angajaţi ai Ministerului Culturii şi Comisiilor de specialitate.
Taxă de ghidaj:
25 lei/oră – la solicitarea vizitatorilor individuali;
pentru grupurile organizate – minim 10 vizitatori – taxa de ghidaj este inclusă în taxa de vizitare.
Taxă pentru parteneriat educaţional-şcolar
8 lei/elev/modul + atelier – la sediul muzeului;
10 lei/elev/modul + atelier – la sediul beneficiarului;
6 lei/elev/modul + lecţie – la sediul muzeului;
10 lei/elev/modul + lecţie – la sediul beneficiarului;
o taxă pentru ateliere de creaţie/lucru:
10 lei/copil/zi
Scurtă Descriere
Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiești este unic în România și a fost înfiinţat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972). Arată prin colecțiile sale, evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcţionează Muzeul Ceasului, din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparţinut magistratului şi politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decoraţia originală, în stil romantic. Iniţialele primului proprietar se găsesc și astăzi încadrate în feroneria uşilor de la intrare.
Expoziţia de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp şi de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparniţe, ceasuri de mobilier, de şemineu, de perete, de buzunar şi de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecţie sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 şi 1562, creaţii ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) şi Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeaşi categorie fac parte şi cadranele solare din secolele XVII şi XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield – Paris (1690). O altă piesă este clepsidra (ceasul cu apa) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra.
În muzeu sunt expuse pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. Sunt prezentate şi ceasuri de şeminee pe care sunt puse personaje mitologice sau scene idilice. Unele dintre acestea sunt prevăzute cu mecanisme muzicale. O astfel de piesă a fost realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în funcţiune care are pe cadran inscripţionat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Brașov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) sunt două piese importante din epoci diferite: prima, în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poartă semnătura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua piesă, cu un mecanism în funcţiune şi azi, datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, realizat la Şcoala de Arte şi Meserii din Ploieşti. Ceasurile tablou de provenienţă austriacă şi germană, din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt extrem de spectaculoase, remarcându-se din categoria acestora cele cu mecanisme animate şi muzicale, ceasuri ce sunt în funcţiune şi astăzi – “Ceasul Potcovarului” şi “Arena de circ”.
Cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr şi valoare este reprezentată de ceasurile de buzunar. Cea mai veche piesă de acest tip din colecţia muzeului este realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz, în anul 1652. Apoi sunt produse ale celebrilor orologieri francezi şi englezi din secolele XVIII – XIX; Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George şi Edward Prior, s.a. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar marile firme producătoare de ceasuri în serie: Patek Philippe, Genève, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent, etc., Elveţia dominând producţia şi comerţul european de ceasuri. Prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecţionate, carcasele şi cadranele ceasurilor de buzunar sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziţii diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare. Colecţia cuprinde şi unele ceasuri curiozităţi cum ar fi: ceasul “misterios” cu un cadran transparent şi mecanism înglobat în ramă; ceasul care imita “uzina cu aburi” în miniatură, inspirat de revoluţia industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul “frizerului”, ceasul cu afişaj “digital “, ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip châtelaine, etc.
Există și un număr semnificativ de ceasuri ale unor personalităţi culturale şi politice, româneşti şi străine. Astfel sunt ceasurile care au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Kogălniceanu, regilor Carol I şi Mihai I, ţarului Alexandru al II-lea, Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau pictorului Theodor Aman.
Diversitatea colecţiei Muzeului Ceasului “Nicolae Simache“ – Ploieşti este determinată şi de automatele muzicale şi ceasurile muzicale. Majoritatea acestor piese funcţionează şi astăzi chiar dacă au o vechime de peste 150 de ani. În această categorie sunt și simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările mecanice, păpuşa mecanică, gramofonul şi patefonul.