“Giuvaer al vechii noastre arte”- expresia îi aparţine profesorului Nicolae Simache, cel care a creat centrele de cultură din judeţul Prahova. Casa a fost construită în jurul anului 1785 de meşteri pricepuţi pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influenţă orientală. De pe la 1801- 1802, fata primului proprietar, Marița, o primeşte după căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieşteni, Atunci clădirea va primi numele familiei. La începutul secolului al XX-lea, urmaşii Mariţei şi ai lui Hagi Prodan vând imobilul Primăriei oraşului Ploieşti. Casa era aflată în ruină dar este remarcată de Nicolae Iorga şi arhitectul Toma T. Socolescu. 

La puţin timp după primul război mondial, casa a fost reparată şi s-a înfiinţat primul muzeu, numit “Muzeul Prahovei”. Adăpostea multă artă religioasă. În anul 1953, prof. Nicolae Simache a înfiinţat Muzeul “Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spaţiile ei a fost găzduită expoziţia permanentă “Nichita Stănescu”.

Casa a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 – an în care a fost declarată monument de arhitectură – cât şi după aceea. Ultima operaţiune de acest gen a avut loc înainte de evenimentul de la 18 iunie 2005 – dată la care a avut loc (re)inaugurarea “Casei de Târgoveţ”.

Expoziţia permanentă îşi propune să prezinte un interior de casă a unui negustor bogat din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă. Podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat în motiv stelat, dar şi decorațiunile de la uşi și ferestre realizate în stuc.

Sunt prezente sofaua cu perne înflorate, măsuţele cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele şi ciubucele, lădiţele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin. Există și “Icoana de hagiu”, adusă de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819.