Traseu local - Focul de la Moreni și fortificația germană din Țuicani (cazemata din Țuicani)

Traseu local - Focul de la Moreni și fortificația germană din Țuicani (cazemata din Țuicani)

Focul de la Moreni

Informații utile

Ruta:

CNIPT MORENI – STRADA A.I.CUZA, STRADA ERUPȚIEI, CONTINUARE DRUM DE SONDĂ PÂNĂ LA LOCUL INCEDIULUI ȘI PÂNĂ LA LOCUL FORTIFICAT

Obiective turistice prezente pe traseu:

Monument al Primului Război Mondial, Punctul fortificat din Țuicani, locul unde a fost Focul de la Moreni

Distanță: 7,2 km (varianta lungă)

Dificultate: ușor

Prezentarea detaliată a traseului

Am împărțit traseul pe porțiuni. Astfel acesta va fi mai ușor de urmărit și informațiile vor fi mai clare

Secțiunea A.I Cuza

Plecăm din fața Centrului de Informare și intram pe strada A.I. Cuza. Trecem podul peste râul Cricovul Dulce.

Pe partea dreaptă încep casele din cartierele construite de companiile petroliere pentru muncitorii din industrie. După cum se poate observa acestea au o arhitectură specifică, chiar dacă în timp au suferit modificări.

Pe partea stângă se află fosta cantina  Schelei de petrol Moreni și clădirea Petrom. Ajungem la Monumentul Primului Război Mondial.

Acest monument a fost clasificat în categoria monumentelor istorice memoriale (DB-III-m-A-17783 ) și a fost ridicat de către locuitorii comunei Stavropoleos, lucrarea fiind terminată în 1934. Este așezat în apropierea primăriei, pe un suport de beton armat de aproximativ 4 m înălțime. Statuia (1.70 m) este în stilul rondbos și arată un ostaș cu arma în maini, în poziție de atac. Pe fețele laterale ale monumentului se pot vedea scene de luptă din primul război mondial.

Continuăm pe strada A.I.Cuza, trecem pe lângă primăria municipiului construită în 1936 și vedem pe partea stângă o clădire lungă. Aici se aflau atelierele Astra, locul în care se reparau sondele.

Strada Erupției

Am ajuns la momentul în care intrăm pe strada Erupției. Aici avem 2 variante de a merge la obiectiv. Prima variantă este să folosim scările „secrete”. Acestea sunt niște scări ascunse de vegetație, pe care trebuie să le descoperiți. Ele se află la în aproape de locul în care se face dreapta pe strada Erupție. 

Varianta lungă este aceea de a urma strada Erupției, intrăm în cartierul Țuicani și continuăm drumul spre locul unde a fost cel mai mare incendiu de petrol din țară: „Focul de la Moreni”.

Focul de la Moreni

Descriere

Orașul Moreni a cunoscut doi ani si jumătate de glorie internațională. Jurnaliști, scriitori, fotografi, scenariști de la Hollywood au vizitat orașul pentru a vedea miracolul prin care sonda petrolieră 160 a ars fără încetare timp de 850 de zile.

Focul a izbucnit în dimineața zilei de 28 mai 1929 și s-a stins de la sine în septembrie 1931. A mai pâlpâit până la 4 noiembrie 1931.

Focul de la Moreni în presă

Publicația Universul anunța, la 28 mai 1929, cu litere mari: „Dezastrul de la Moreni” – „În regiunea Moreni s-a produs un nou mare dezastru. Pe un platou al comunei Moreni numit Țuicani se afla instalată sonda nr. 160, proprietate societății Romano-Americane. Lucrările de sapă ale acestei sonde ajunsesera la o adancime de 1.460 metri. Forța de expansiune a gazelor a atins azi de dimineata un maxim de presiune. Atunci, burghiul a atins stratul de țiței, iar turla sondei a fost aruncată în aer la o înălțime de 300-400 de metri. Producandu-se scantei, sonda a luat foc. Intensitatea flăcărilor a crescut, atingând înălțimea de 100 de metri. Cu ajutorul pompelor, a început imediat un puternic baraj de apa și saci de nisip. Dogoarea flăcărilor fiind prea mare, echipele nu se puteau apropia de zona mai aproape de 300 de metri. Printr-o întâmplare fericită, acest mare dezastru nu a făcut nici o victimă omenească. După părerea specialiștilor, pagubele depășesc 100 de milioane de lei.” A doua zi, același cotidian își continua relatarea: „Coloana de foc are o înălțime de 60-70 de metri și luminează întreaga regiune Moreni. Se vede foarte bine din Ploiești și chiar din Chitila”.

După ce evenimentul „s-a banalizat”, relatările au devenit tot mai rare. Focul ardea necontenit și, curand, el a dispărut de pe agenda presei. A revenit în forță când flăcările s-au stins.

Stingerea incendiului

În urma cercetărilor putem afirma că există cel puțin 2 variante:

  • varianta americană, focul a fost de Miron Kinley, un american care a venit din Oklahoma pentru a răpune monstrul și pentru a lua recompensa de 50 000 dolari pusă pe capul focului. Acesta a dinamitat unul din maluri și a acoperit groapa de unde ieșea flacăra
  • varianta românească – malul s-a prăbușit peste foc, acesta a mai ars timp de câteva luni, stingându-se de la sine.
  • în urma unei conversații cu o persoană din Scoția am aflat că focul a fost stins de une englez

Date interesante

Anumite date interesante despre acest incendiu:

  • lumina se vedea de la Chitila și de pe Valea Prahovei
  • programul oamenilor din Câmpina s-a schimbat din cauza luminii generate de flacără
  • în timpul intervențiilor au murit oameni
  • George Topîrceanu a scris despre el („Focul de la Moreni e cel mai venerabil incendiu din Europa. Totuşi acest Matusalem al nostru e încă verde, se ţine drept ca o lumânare şi, dacă i s-ar îngădui să se dea pe lângă vreo sondă din apropiere, ar fi în stare să facă pui.”)
  • flacăra a atins 100 m înălțime
  • păsările călătoare nu au mai plecat în țările calde, iar cele care se aventurau prea aproape de flacără  cădeau din aer pârlite

Punctul fortificat de la Țuicani (cazemata Țuicani)

A făcut parte din sistemul defensiv al orașului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Localitatea avea un rol major pentru armata germană datorită petrolului care se extrăgea de aici. În regiune au fost deplasați numeroși soldați și muncitori germani dispozitivul atingând valoarea de 2000 de oameni.

În timpul actului de la 23 august 1944 armata română a desfășurat lupte grele pentru eliberarea regiunii, printre primele zone eliberate fiind platoul de la Țuicani.

Întoarcere

Întoarcerea se poate face atât pe scări cât și pe străzile laturalnice ce coboară de pe platou.

Secțiunea A.I Cuza

Plecăm din fața Centrului de Informare și intram pe strada A.I. Cuza. Trecem podul peste râul Cricovul Dulce.

Pe partea dreaptă încep casele din cartierele construite de companiile petroliere pentru muncitorii din industrie. După cum se poate observa acestea au o arhitectură specifică, chiar dacă în timp au suferit modificări.

Pe partea stângă se află fosta cantina  Schelei de petrol Moreni și clădirea Petrom. Ajungem la Monumentul Primului Război Mondial.

Acest monument a fost clasificat în categoria monumentelor istorice memoriale (DB-III-m-A-17783 ) și a fost ridicat de către locuitorii comunei Stavropoleos, lucrarea fiind terminată în 1934. Este așezat în apropierea primăriei, pe un suport de beton armat de aproximativ 4 m înălțime. Statuia (1.70 m) este în stilul rondbos și arată un ostaș cu arma în maini, în poziție de atac. Pe fețele laterale ale monumentului se pot vedea scene de luptă din primul război mondial.

Continuăm pe strada A.I.Cuza, trecem pe lângă primăria municipiului construită în 1936 și vedem pe partea stângă o clădire lungă. Aici se aflau atelierele Astra, locul în care se reparau sondele.

Secțiunea Strada Erupției

Am ajuns la momentul în care intrăm pe strada Erupției. Aici avem 2 variante de a merge la obiectiv. Prima variantă este să folosim scările „secrete”. Acestea sunt niște scări ascunse de vegetație, pe care trebuie să le descoperiți. Ele se află la în aproape de locul în care se face dreapta pe strada Erupție. 

Varianta lungă este aceea de a urma strada Erupției, intrăm în cartierul Țuicani și continuăm drumul spre locul unde a fost cel mai mare incendiu de petrol din țară: „Focul de la Moreni”.

Focul de la Moreni

Descriere

Orașul Moreni a cunoscut doi ani si jumătate de glorie internațională. Jurnaliști, scriitori, fotografi, scenariști de la Hollywood au vizitat orașul pentru a vedea miracolul prin care sonda petrolieră 160 a ars fără încetare timp de 850 de zile.

Focul a izbucnit în dimineața zilei de 28 mai 1929 și s-a stins de la sine în septembrie 1931. A mai pâlpâit până la 4 noiembrie 1931.

Focul de la Moreni în presă

Publicația Universul anunța, la 28 mai 1929, cu litere mari: „Dezastrul de la Moreni” – „În regiunea Moreni s-a produs un nou mare dezastru. Pe un platou al comunei Moreni numit Țuicani se afla instalată sonda nr. 160, proprietate societății Romano-Americane. Lucrările de sapă ale acestei sonde ajunsesera la o adancime de 1.460 metri. Forța de expansiune a gazelor a atins azi de dimineata un maxim de presiune. Atunci, burghiul a atins stratul de țiței, iar turla sondei a fost aruncată în aer la o înălțime de 300-400 de metri. Producandu-se scantei, sonda a luat foc. Intensitatea flăcărilor a crescut, atingând înălțimea de 100 de metri. Cu ajutorul pompelor, a început imediat un puternic baraj de apa și saci de nisip. Dogoarea flăcărilor fiind prea mare, echipele nu se puteau apropia de zona mai aproape de 300 de metri. Printr-o întâmplare fericită, acest mare dezastru nu a făcut nici o victimă omenească. După părerea specialiștilor, pagubele depășesc 100 de milioane de lei.” A doua zi, același cotidian își continua relatarea: „Coloana de foc are o înălțime de 60-70 de metri și luminează întreaga regiune Moreni. Se vede foarte bine din Ploiești și chiar din Chitila”.

După ce evenimentul „s-a banalizat”, relatările au devenit tot mai rare. Focul ardea necontenit și, curand, el a dispărut de pe agenda presei. A revenit în forță când flăcările s-au stins.

Stingerea incendiului

În urma cercetărilor putem afirma că există cel puțin 2 variante:

  • varianta americană, focul a fost de Miron Kinley, un american care a venit din Oklahoma pentru a răpune monstrul și pentru a lua recompensa de 50 000 dolari pusă pe capul focului. Acesta a dinamitat unul din maluri și a acoperit groapa de unde ieșea flacăra
  • varianta românească – malul s-a prăbușit peste foc, acesta a mai ars timp de câteva luni, stingându-se de la sine.
  • în urma unei conversații cu o persoană din Scoția am aflat că focul a fost stins de une englez

Date interesante

Anumite date interesante despre acest incendiu:

  • lumina se vedea de la Chitila și de pe Valea Prahovei
  • programul oamenilor din Câmpina s-a schimbat din cauza luminii generate de flacără
  • în timpul intervențiilor au murit oameni
  • George Topîrceanu a scris despre el („Focul de la Moreni e cel mai venerabil incendiu din Europa. Totuşi acest Matusalem al nostru e încă verde, se ţine drept ca o lumânare şi, dacă i s-ar îngădui să se dea pe lângă vreo sondă din apropiere, ar fi în stare să facă pui.”)
  • flacăra a atins 100 m înălțime
  • păsările călătoare nu au mai plecat în țările calde, iar cele care se aventurau prea aproape de flacără  cădeau din aer pârlite

Punctul fortificat de la Țuicani (cazemata Țuicani)

A făcut parte din sistemul defensiv al orașului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Localitatea avea un rol major pentru armata germană datorită petrolului care se extrăgea de aici. În regiune au fost deplasați numeroși soldați și muncitori germani dispozitivul atingând valoarea de 2000 de oameni.

În timpul actului de la 23 august 1944 armata română a desfășurat lupte grele pentru eliberarea regiunii, printre primele zone eliberate fiind platoul de la Țuicani.

Întoarcerea

Întoarcerea se poate face atât pe scări cât și pe străzile laturalnice ce coboară de pe platou.

Sfaturi pentru excursioniști

  • traseul poate dura până la 3 ore. Este indicat să luați apă și mâncare la voi
  • traseul nu este marcat. Dacă doriți să mergeți pe el vă rugăm să consultați harta pusă la dispoziție mai sus sau Google Maps
  • dacă doriți puteți cere informații suplimentare la Centrul de Informare sau, dacă anunțați în prealabil, un reprezentant al Centrului de Informare vă poate însoții pe traseu.
  • anunțați prietenii și rudele pe ce traseu mergeți și care este ora la care considerați că vă întoarceți.

Galerie foto

Foto credit poze vechi: https://furcuta.blogspot.com/

Alte trasee locale

Excursie la motocross și cazemata germană

Excursie către cazemata germană aflată pe dealul Ciufa (asimilat cu dealul Sângeriș aflat la Motocross)