Vasile Moldoveanu

Vasile Moldoveanu este unul dintre ultimii cioplitori în lemn care mai face icoane de vatră, cea mai veche icoana românească de dinainte de pictura pe sticlă. Este un element creștin creat de țăran. Acesta îl așază pe hornul vetrei să împiedice intrarea duhul rău în casa. Țăranul a spart un lemn de stejar și pe o bucata din el a scrijelit o cruce, un serafim, un arhanghel sau un sfant protector- ne-a povestit meșterul.

Vasile Moldoveanu, sculptor în lemn din Moreni, Dambovita. Are o meserie de profesor, dar a învățat să modeleze și lemnul de la zece ani, de la bunicul său. Astăzi încearcă să transmită meșteșugul altor copii, dar se plânge cumva resemnat că-i pierde în favoarea calculatorului.

„În prelucrarea lemnului, este din ce în ce mai greu. Au dispărut meserii tradiționale. Nu mai avem fierarul satului, tocilarul, dulgherul și tâmplarul satului. Azi găsești scule în magazine, dar nu le poți adapta tiparului tradițiilor”, spune Moldoveanu care își confecționează singur instrumentele necesare meșteșugului. De asemenea, spune ca este necesar să-și conserve sculele în miere de albine, iar lemnul îl ia din pădure. Troițele sunt sculptate din lemn masiv.

Munca lui s-a bucurat și de apreciere, beneficiind de invitații la anumite evenimente chiar din partea fostului ambasador al Statelor Unite la București, Michael Guest. De altfel, Moldoveanu s-a ocupat de studierea meșteșugului său în toate zonele României. Ochii i se aprind cand vorbește de icoana de vatră, pe care oltenii o fac din lemn de esenta tare pentru a proteja casa de duhurile rele ce pot intra pe hornul casei sau de crucea de mână folosită de preoți când mergeau cu botezul prin sat. „Vedeți cât de interesantă este aceasta din zona Bucureștilor? Crucea are în partea superioară simbolurile Sfintei Treimi, iar de-abia în partea de jos sunt soarele și luna”, spune încântat de un model descoperit prin călătoriile sale.

Târguri și expoziții naționale și internaționale

În ultimii ani a participat la multe târguri și expoziții naționale și internaționale:

Târgul „Tradiţii şi flori de sărbători”, deschis în parcurile Cişmigiu şi Herăstrău (26 martie – 2 aprilie 2010).

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Tradiţiei şi Creaţiei Populare, a organizat evenimentul Tradiţii şi flori de sărbători, în parcurile Cişmigiu şi Herăstrău. În pragul sărbătorilor pascale, bucureştenii au fost așteptați cu expoziţie de flori, târg de meşteşugari, plimbări gratuite cu trăsuri, muzică tradiţională şi fanfare. Iar pentru cei mici, organizatorii au pregătit spectacole de teatru, plimbări cu ponei, picturi pe faţă şi multe alte surprize.

Târgul „Tradiţii şi flori de sărbători”, deschis în parcurile Cişmigiu şi Herăstrău, a adunat foarte mulţi artişti veniţi din diferite zone ale ţării. Aceştia sunt olari, pielari, sculptori, meșteșugari care iubesc tradiţiile româneşti şi doresc ca acestea să nu fie uitate.

Un mare iubitor de artă este şi Vasile Moldoveanu, sculptor din Moreni, Judeţul Dâmboviţa, care a reprezentat România cu succes în toate locurile în care a fost. Vasile Moldoveanu a vorbit cu reporterii Infonews despre lucrările sale şi despre cum a ajuns să fie cunoscut, spunand ca :,,Arta mă face să simt că nu trăiesc degeaba”

Interviu

Infonews: Cu ce vă ocupaţi?

Vasile Moldoveanu: Mă ocup numai de arta tradiţional-românească, de tehnica veche şi de obiceiurile zonei mele. Cochetez între pictură şi sculptură. Iarna pictez, iar vara îmi place să stau în aer liber să sculptez.

Cum s-a născut pasiunea pentru artă şi tradiţii?

Pasiunea o am din copilărie de la bunicul meu, care a fost un mare meşter de prelucrare artistică a lemnului. La noi în Muntenia, lemnul se trafora şi totul era o întreagă dantelarie. Mă fascinau aceste lucruri şi uşor, uşor m-am îndrăgostit de sculptură.

De unde vă procuraţi materialele?

Am „Grădina Raiului” aproape. Zona noastră este forestieră, găsesc cu uşurinţă tot ce-mi trebuie.

Aveţi un ritual pe care îl respectaţi când lucraţi?

Depinde foarte mult de ce anume intenţionez sa lucrez, pentru a ştii ce lemn îmi trebuie, dar în general merg în pădure, îmi iau buşteanul, îl spintec, îl pun la uscat şi apoi îl selectez. Spre exemplu obiectele religioase le fac din lemn de salcie, care prin natura dogmei reprezintă un lemn binecuvântat de Maica Domnului.

După ce vă ghidaţi?

Când lucrezi trebuie să urmăreşti anumite simboluri care reflectă tradiţiile. Nu se fac aşa după ureche. Sunt lucruri sfinte, spirituale care se pun la loc de cinste.

Ce obiecte vă definesc cel mai bine?

Toate lucrurile pe care le fac sunt din pasiune şi iubire pentru artă şi tradiţii. Obiectul cu care mă identifică multe persoane și pe care am reuşit să îl scot la lumină este icoana de vatră, numită aşa deoarece se pune în bucătărie. Pe aceasta o fac dintr-un lemn tare, o pictez difuz în culori de apă şi o conserv cu ceară de albine ca să reziste în timp.

Aţi participat şi la alte expoziţii?

Am participat la foarte multe evenimente importante în Spania, Italia, Franţa și bineînţeles în România. Peste tot am fost apreciat şi asta m-a făcut să mă simt pe deplin mulţumit. Arta îți dă satisfacţii, simţi că nu trăieşti degeaba.

Targul Internațional al mestesugarilor Tradiționale, Gabrovo Bulgaria -ediția 2010, 2011

Complexul Naţional Muzeal ASTRA, prin Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, a participat, începând din anul 2001 ocazional, iar din 2007, în fiecare an, la Târgul Internaţional al Meşteşugurilor Tradiţionale din Gabrovo, Bulgaria organizat de Complexul Arhitectural-Etnografic „Etar” din Gabrovo.

În cele cinci zile de târg, aproape o sută de creatori populari din ţinutul Gabrovo se întrec, an de an, în meşteşug şi fac schimb de experienţă cu cei veniţi din alte ţări: Franţa, Cehia, Ucraina, România, Japonia, Maroc, Rusia, Republica Moldova, Lituania, Grecia, Portugalia, Spania, Polonia.

Atmosfera târgului este completată la fiecare ediţie de spectacole susţinute de ansambluri folclorice din Bulgaria.

În fiecare an în cadrul târgului are loc un concurs între cei mai iscusiţi meşteri în prelucrare lemn sau ţesut ş.a. Concursul constă în reproducerea unei piese de colecţie din patrimoniul muzeului din Gabrovo, meşterul câştigător fiind recompensat cu trofeul târgului, un clopot de argint, şi cu dreptul de a organiza o expoziţie personală în următorul sezon turistic.

Alte personalități din municipiul Moreni

Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta de navigare și pentru a asigura funcționarea corectă a site-ului. Continuând să folosești acest site, recunoști și accepți utilizarea cookie-urilor.

Acceptă toate Acceptă doar necesarele