„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Versuri colinde, cantece, tradiții

 

Steaua

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Şi lumii vesteşte

Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia
Naşte pe Mesia

Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază

Şi dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară
Şi se închinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Luând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Şi aici să fie
De la tinereţe
Pân-la bătrâneţe
Pân-la bătrâneţe

 

Plugusorul

 

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu mânati,
Lângă boi v-alăturati
Si cuvântul mi-ascultati:
S’a sculat mai an
Bădica Traian
Si-a încălecat
Pe-un cal învătat,
Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de mătasă,
Cât vita de groasă.
Si în scări s’a ridicat,
Ca s’aleaga-un loc curat
De arat si semănat.
Si’n curând s’a apucat,
Câmpul neted de arat,
În lungis
Si’n curmezis
S’a apucat într’o joi,C-un plug cu doisprezece boi:
Boi bourei
În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.Mânati flăcai: hăi, hăi!
Ziua toată a lucrat,
Brazda neagră a răsturnat
Si prin brazde-a semănatGrâu mărunt si grâu de vară,
Să dea Domnul să răsară.
Si când lucrul a sfârsit
Iată, mare, s’a stârnit,Un vânt mare pe pământ
Si ploi multe după vânt,
Pământul de-a răcorit
Si sământa a’ncoltitLa lună, la săptămână
Îsi umplu cu aur mâna.
Si se duse ca să vadă
De i-a dat Dumnezeu roadăSi de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flăcăi: hai, hai!

Traian iute s’a întors…

Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian:

Negru ca corbul

Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a’ncălecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumpărat
Ca să facă seceri mariPentru secerători tari.
Si să facă seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strâns fine si vecine

Si vreo trei babe bătrâne,
Care stiu rândul la pâne;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,

La lucrul pamântului
In răcoarea vântului.

Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerauSi prin lan înaintau
De părea că înotau.
Mânati măi: hăi, hăi!

Altii în urma lor legau

Si clăi mândre ridicau,
Apoi carele’ncărcau
Si pe toate le cărau
În capul pământului,

În bătaia vântului.

Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încărcauSi la moară le porneau.

Si turnau deasupra’n cos
Grâu măruntel de cel ros,
De sub piatră în covatăCurgea făina curată.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.

Iară mândra jupâneasă
Auzea tocmai din casă
Chiotul flăcăilor
Scârtâitul carelor.Mânati măi: hăi, hăi!

În cămară ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasăTot ca pânza de mătasă

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pâne plămădeaSi-o lăsa până dospea;

Colacei că învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si’n cuptor mi-i arunca;Apoi iară cu lopata,
Rumeni îi scotea si… gata!

Atunci ea’mpărtea vreo cinci,
La flăcăii cei voiniciSi’mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,

Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Să vă fie casa, casă;

Să vă fie masa, masă;
Tot cu mesele întinse
Si făcliile aprinse.
Si la anul să trăiti,

Să vă găsim înfloriti,

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată
De toate’ndestulată.
Aho, aho!

 

Sorcova

 

Varianta 1

Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr, 
Ca un fir de trandafir. 
Tare ca piatra, 
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul, 
Iute ca oţelul. 
La anul si la multi ani!

Varianta 2

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
http://Versuri.ro/w/edjhdd 
Ca merii, ca perii,
In mijlocul verii.
Ca vita de vie,
La Sfanta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata.
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi,
Copii sanatosi.
Cate cuie sunt pe cas,
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Sa traiti sa ne dati bani!

 

Jocul caprei de Anul Nou

Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m (dupa traditia locului in care se joaca.) Capul poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala.
Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc pe el. In mana duce un bat mare
Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti.
Negustorul: Poarta pelerina, sapca. Are carja si cos.
Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa.
Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar. Are pusca.
Fluierarul: Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi.

Mosneagul si baba:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, caprita mea 
Ta, caprita de la munte,
Cu steluta alba-n frunte!!
Ta, ta, ta, caprita, ta. 
Sai in sus si nu mai sta! 
(Capra joaca in ritm vioi)

Mosneagul: 
Ta, ta, ta, caprito, ta, 
Ca pun mana pe nuia! 
Si nuiaua-i de cires, 
N-ai sa stii pe und-sa iesi! 
Ta, ta, ta, caprito, ta! 
Nu te da nu te lasa! 
Ca de cand te-am cumparat 
Mult necaz tu ne-ai mai dat 
Si cerand mereu la fan 
M-ai facut un mos batran. 
Ta, ta, ta, caprito, ta, 
Ta, ta, ta, la munte ta, 
Dar de cand te-ai linistit 
Vanatorul te-a zarit, 
Pusca la ochi a luat 
Si pe tine te-a-mpuscat. 
Vanatorul: (Pune pusca la 
ochi si se face ca trage.) 
Poc!!! 
(Capra cade la pamant si 
ramane nemiscata).

Mosneagul: 
Of, of, of si iara of!
Omule, cu ce-am gresit, 
Capra de mi-ai omorat? 
M-ai lasat un om sarac 
Fara capra ce ma fac? 
Capra noastra dadea lapte 
Si mancam noi doi cat sapte. 
Hai, bre baba, tu ce zici? 
La vara mancam urzici?

Baba: 
Incotro s-o apucam? 
N-avem ce sa mai mancam. 
Vanatorul: 
Tot sa plangeti cat ati vrea! 
Ce-a catat in iarba mea? 
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
Negustorul:
Ce va targuiti asa?
Vi s-a intamplat ceva?
Mosneagul:
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
Negustorul:
Bucurati-va indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati bani vreti pe ea,
Si-mi caut de treaba mea.
Mosneagul:
Doua mii de lei sa-mi dai,
Si-o banita de malai.
Negustorul:
Eu iti dau o mie de lei
S-o banita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
Doctorul:
Eu sunt doctor cu renume,
Vreti un bine de la mine?
Negustorul:
Domnu' doctor, medic mare
Sa-mi pui capra pe picioare
Si ce cei, sa-mi spui indata,
Ca eu nu sunt rau de plata.
Doctorul:
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra voastra nu e moarta
Ci ea este lesinata.
Ce vrei tu, caprita apa,
Stai un pic si mai asteapta!
De vrei paine,
N-am la mine!
De bomboane
Nu ti-i foame?
Oare cum sa te impac?
Nu cumva tu vrei un tap?
(In acest moment capra
sare in picioare si joaca vioaie).

Tot grupul de jucatori:
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Am o capra, n-am o suta
Si mi-i drag ca ma asculta!
Daca nu m-ar asculta
Alta capra mi-as lua!
Ta, ta, ta, la munte ta,
Ta, ta, ta, la munte verde!
Unde lupul nu te vede!
De Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
Iar la anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!

Sursa:https://www.mamicamea.ro/colinde-de-craciun/jocul-caprei-traditii-de-craciun-romanesti.html

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
Trebuie sa instalati Adobe Flash pentru a vedea acest continut.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni