„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Obiceiuri și tradiții de sărbătorile de iarnă

 

Steaua

Deoarece am văzut copii care se duc cu Steaua in jurul sărbătorii de Sf. Nicolae, am decis să scriem acest articol pentru a se lămuri în ce perioasă se merge cu Steaua.

Din Ajunul Craciunului și până la Bobotează copiii umblă cu Steaua. În general, putem desprinde acest lucru și din versurile cântecului (prezentat mai jos). Acest obicei se întâlnește la majoritatea popoarelor creștine și amintește de steaua care a vestit nașterea Domnului și cum aceasta a călăuzit pe cei trei magi.

Există mai multe surse pentru cântecele despre stea. Putem spune că unele cântece vin din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura medievală catolică iar unele din tradiții locale.

Copiii care umblă cu Steaua se numesc crai, stelari, colindari sau colindători. Ei poartă o stea cu 6, 8 sau 12 colțuri învelite în hârtie colorată iar în centrul se află o icoană cu Nașterea Domnului.

Versurile pe găsiți AICI

 

Iar aici aveți o înregistrare: https://www.youtube.com/watch?v=2ES1-gRblRw

Surse:

http://www.crestinortodox.ro/craciun/craciun-ortodox/sarbatorile-iarna-romani-68390.html

http://www.traditieialomita.ro/obiceiuri/cu-data-fixa/colinde-si-obiceiuri-de-iarna/

http://www.decolinda.ro/obiceiuri.php

 

Plugușorul

 

Plugușorul este unul din cele mai vechi obiceiuri prezente la români. El este practicat în jurul anului nou. În general, la ora actuală, acest obicei este practicat de copii și adolescenți.

În țara noastră denumirea de acestui colind diferă de la o zonă la alta. În unele zone se numește "umblatul cu Plugul", "Plugulețul", "Uratul" sau"Aratul".

Cu Plugușorul se umblă pe 31 decembrie sau 1 ianuarie. Un obicei similar practicat este Semănatul care constă în aruncarea unor semințe de cereale.

Denumirea obiceiului vine de la obiectul evocat în versuri: plugul. Acesta este un obiect foarte important în ritualurile agricole, el fiind prezent din cele mai vechi timpuri. În unele zone ale Europei el era prezent și în ritualuri de familie (cum ar fi în unele zone ale Franșei unde tinerii căsătoriți erau puși să tragă la plug).

Pe lângă plug mai sunt prezente și alte obiecte:

Buhaiul - simblizeaza mugetul taurului dar și fertilitatea

Clopoțelul - are rol în a alunga spiritele rele și  de a asigura belșugul holdelor

Biciul - folosit în alungarea spiritelor rele

Ca și arie de răspândire Plugușorul este specific Moldovei, Munteniei, o parte din Oltenia. Se practică și în alte zone ale tării dar nu în aceeași măsură.

Poate s-a observat faptul că versurile din urare nu se pretează acestei perioade din an.

Explicația e simpla: anul nou era sărbătorit în primăvară atunci când renaște natura. Odată cu mutarea Anului Nou în iarnă si tradițiile aferente au fost mutate, însă versurile au rămas aceleasi.

Acest lucru se întâmplă și cu Craciunul care a fost suprapus peste sărbatoarea renașterii soarelui.

Există mai multe variante în ceea ce privește Plugușorul. Vom prezenta o variantă, restul urmând a fi citite din alte materiale recomandate.

Una din variantele Plugușorului (trebuie sa dai click)

 

Surse:

http://www.simbol.org/plugusorul-versuri/

http://stiri.tvr.ro/traditii-de-revelion-si-de-anul-nou--plugusorul-din-strabuni_38770.html

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colinda-agrara-68817.html

 

 Sorcova

 

Anul Nou este marcat in comunitatea romaneasca, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca si jocurile mimice cu masti de animale sau personaje taranesti. Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi, desigur precrestin, dar care, in timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu crestinismul. Cantecele respective atrag norocul sau binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmeaza. Trebuie spus ca Plugusorul si Sorcova sunt legate de innoirea anului, neavand nici o legatura cu ciclul religios al Craciunului.

In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile, era inflorita. Asa ne explicam si de ce in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Astazi sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Materialele utilizate sunt:

- o bagheta de aproximativ 30-40 de cm;

- beteala;

- panglica colorata;

- hartie creponata;

- sarma subtire;

- ata colorata;

- folie de staniol

Bacheta se infasoara in sarma, apoi pe cadrul creat se prind alte bucati de sarma, modelate in tulpini. Fiecare sarma este infasurata in beteala de pom argintie. Hartia creponata se impatureste la intamplare, in incercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face pampoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 - 3 flori, in diverse culori, legate direct cu sarma. Dupa ce au fost realizate, sunt fixate pe bat.

Numele de "sorcova" vine de la cuvantul bulgar "surov" (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore. 
 

Cu sorcova se batea de mai multe ori umarul unei anumite persoane, jucand rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite sanatate, tinerete si fertilitate celui vizat. Ziua cand copiii mergeau cu sorcova era dimineata de Anul Nou.

Versurile le găsiți AICI

 

Capra

 

Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun pana la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau turcă în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie. Peste această hârtie se pune o altă hârtie neagră, mărunt tăiată şi încreţită în forma părului. În loc de aceasta se poate lipi şi o piele subţire cu păr pe ea. În dreptul ochilor se fac în lemn doua scobituri unde se pun două boabe de fasole mari, albe, cu pete negre, peste care se lipeşte hârtia neagră cu încreţituri sau pielea cu păr. În loc de urechi, capra are două găvane de lingură. Pe ceafă are patru corniţe, frumos împodobite cu hârtie colorată, pe care se află înşirate şiraguri de mărgele. În dosul coarnelor se află o oglindă care răsfrânge foarte mândru lumina de pe la casele unde intră capra noaptea. În cele două fălci de sus ale capului, se pune falca de jos, care se mişcă în jurul unui cui care nu se vede. Aceasta falcă este îmbrăcată la fel ca şi capul. Sub ceafă este o gaură în care se pune un băţ lung de un cot, de care se ţine capra. De partea de dinaintea fălcii de jos se află atârnat un clopoţel, iar de partea de dinapoi se află legată o sârmă. Dacă această sârma se lasă slobodă, partea de dinaintea fălcii de jos atârnă şi astfel gura caprei se deschide. Dacă s-ar trage scurt de sârmă, gura caprei s-ar închide printr-o clămpăneală seacă, de lemn. Fireşte clopoţelul sună. Atât băţul, cât şi sârma sunt acoperite cu un sac de formă tronconică, de pânză groasă de sac, care, pentru a sta umflată si a acoperi astfel pe cel ce va ţine capra de băţ, va clămpăni-o şi va juca-o, are legate pe dinăuntru nişte cercuri de sârmă sau de lemn.

Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei, precum şi alte manifestări ala măştilor (căiuţii-feciori travestiţi în crai, turca-masca de taur), întâlnite în satele româneşti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii.

Sursa:http://www.decolinda.ro/obiceiuri.php

Versuri aici

Urmează să adaugăm alte tradiții, obiceiuri sau colinde.

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
Trebuie sa instalati Adobe Flash pentru a vedea acest continut.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni