„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Pentru a verifica informațiile vă rugăm să vizitați link-urile prezente. S-ar putea sa existe anumite modificări. Ultima actualizare Martie 2017. Mulțumim!

Târgoviște

http://www.pmtgv.ro/ghid.html#1

http://www.targovistea-turistica.ro

 

1. COMPLEXUL MUZEAL "CURTEA DOMNEASCA" Târgoviște

Contact

Str. Calea Domneasca nr.181

Program: Luni închis

Vara 01/04 – 30/10:

Marti - Duminica: 8.00 – 18.30

Iarna 01/11 – 31/03

Marti - Duminica: 9.00 - 17.00

Pret: - întreg - 10 lei

- redus - 5 lei

 

Descriere

 

Curtea Domneasca Târgoviste "Curtea Domneasca" grupeaza monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sub Vlad Ţepeş (1456-1462) Curtea Domnească a dobândit noi construcţii printre care şi Turnul Chindiei.

După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.

Au loc lucrari de reconstructie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domneşti au fost transformate într-un palat în "stil brâncovenesc".

În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.

Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul "restaurării" executate în anii 1847-1851.

În anii 1907-1910, N. Ghica-Budeşti, a restaurat biserica domnească, pentru ca apoi să degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a băii domneşti.

Complexul Muzeal "Curtea Domnească" cuprinde monumente de arhitectură medievală ce formează ansamblul Curţii domneşti, dintre care unele adăpostesc expoziţii:

- În turnul Chindiei: "Dracula. Legendă şi adevăr istoric"

- În biserica domnească: "Colecţia de artă brâncoveneascâ"

- În beciurile casei domneşti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curţii domneşti", "Lapidarul"

- În biserica "Sf. Vineri" - "Colecţia de icoane".

 

Turnul Chindiei

 

Turnul Chindiei Turnul Chindiei Încă de la intrare, vizitatorul se simte copleşit de silueta zveltă şi elegantă a Turnului Chindiei, unic şi măreţ în capătul aleii pietruite.

Funcţiile turnului au evoluat: turn-clopotniţă în secolele XIV-XV; turn de stajă şi apărare în secolele XV-XVI; turn ceasornic în secolul al XVII-lea; 1853 - foişor de foc.

Vizitatorul urcă 122 de trepte pentru a se bucura de încântătoare privelişte a oraşului şi împrejurimilor ce i se oferă de la înălţimea celor 27m ai terasei turnului, va zăbovi la etajele al doilea şi al treilea pentru odihnă, timp în care se poate familiariza cu personalitatea domnului Vlad Ţepeş, prezentă în fotoexpoziţia intitulată "Vlad-Ţepeş- Dracula. Legendă şi adevăr istoric".

 

Biserica Domnească Mare

 

Biserica Domneasca Ctitoria lui Petru Cercel se încadrează în tipul de plan cruce greacă (ca şi biserica din Curtea de Argeş şi Mitropolia Târgovişte) care au servit ca model.

Pridvorul este mărginit pe 3 laturi de 12 stâlpi de zidărie.

Pronaosul prezintă o boltă semicilindrică mică, dispusă central, în axul intrării, iar de o parte si de alta, cele 2 turle mici. Acest compartiment, a adăpostit mormintele familiei Matei Basarab, Bălaşa (soţia lui Constantin Şerban).

Naosul, de formă pătrată, este acoperit de 4 bolţi în leagăn, sprijinite pe 4 stălpi de zidărie dispuşi simetric, bolţi care susţin turla mare. Spaţiile aflate între braţele egale ale crucii marcate de stâlpi sunt acoperite cu cupole.

Absida altarului este încăpătoare şi flancată de alte 2 mai mici, acoperite cu bolţi semicilindrice.

Pe latura de vest a naosului se afla un balcon susţinut de o boltă descărcată pe 2 stâlpi şi o colonetă din piatră.

În stânga intrării se remarcă portretele voievodale:

– Neagoe Basarab, Matei Basarab

– în vestul pronaosului: Petru Cercel şi Constantin Brâncoveanu

– în dreapta intrării: Mihai Viteazu, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban Cantacuzino şi Radu Mihnea.

Dintre piesele de mare valoare artistică care mobilează biserica se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în lemn, sculptate şi poleite cu aur, având pe registrul de deasupra uşii împărăteşti stema Tării Romăneşti, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice şi arabe: 1693.

 

Biserica Sfînta Vineri

 

Biserica Sf.Vineri Este ctitoria lui Vlad Călugărul şi a soţiei sale Smaranda.

Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domneşti de sus, pronaosul având şi rol de gropnită pentru "coniţa Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu.

Casa zisă a doamnei Bălaşa, cu inscripţia ce o datează la 1650 se datoreşte transformărilor făcute de N.Brătescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania de piatră a jupânului Manea Clucer, pisania încastrată pe fatada sudică a casei numită "a Bălaşei" şi piatra de mormînt a acesteia, considerând că în acest fel îi va creşte importanţa.

Această construcţie este tratată arhitectural ca nişte adevărate chilii mănăstireşti, cele 4 încăperi dispuse în şir, cu bolţi şi pardosite cu cărămizi, armonios concepute, dar modeste şi care emană simplitate.

 

2. MUZEUL DE ISTORIE

(Aparţine "Complezului naţional muzeal Curtea Domnească")

 

 Contact

Adresa:

Târgovişte, Str. Calea Domnească nr.189, cod poştal 130008

Telefon:

+40 245 617221

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

Program de vară: 9.00 – 17.00

 

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie pană în 31 martie.
Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 Descriere

Actualul muzeu de istorie a fost deschis în luna septembrie 1986 în clădirea fostului "Palat de Justiţie".

Acum aici se află expoziţia de bază a muzeului, cu exponate din epoca paleolitică până în 1918.

Există aici dovezi materiale şi spirituale ale existenţei populaţiei geto-dacice, ceramică şi figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene şi macedonene din secolele II şi I îHr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidenţiate apariţia şi formarea statelor feudale romăneşti, se realizează o scurtă incursiune în formarea statului feudal Ţara Românească şi se continuă cu alegerea Târgoviştei drept reşedinţă voivodală, de către Mircea cel Bătrîn.

Spaţiul rezervat domnitorilor Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, este ilustrat de obiecte de artă decorativă, frescă brâncovenească, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstrază efortul depus de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.

O sală este rezervată revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc documente, arme, uniforme, artă plastică.

Există o secţiune despre unirea Ţărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, care oferă documente şi obiecte personale ale domnitorului.

Este reprezentat şi războiul de independenţă prin documente originale, prin arme, costume militare, însemne heraldice.

Pe lângă alte marturii istorice există şi harta României întregite.

Holul muzeului şi sala mare de la parter găzduiesc expoziţii temporare prilejuite de sărbătorirea unor momente însemnate din istoria oraşului Târgovişte, expoziţii de artă fotografica.

 

3. MUZEUL SCRIITORILOR TÂRGOVIŞTENI

 Contact

Aparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească"

Str. Justiţiei, Nr.7

 

Adresa:

Târgovişte, Str.Justiţiei nr.7, cod poştal 130017

Telefon:

+40 245 613946

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

Program de vară: 9.00 – 17.00

 

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie pană în 31 martie.
Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

Descriere 

A fost inaugurat la 30 decembrie 1968 şi este adăpostit în casa scriitorului I.Al.Brătescu Voineşti, unde acesta a creat cea mai mare parte a operei sale.

Muzeul cuprinde 3 sectiuni:

1. relevă rolul Târgoviştei de prim centru cultural al ţării

2. prezintă poeţii redeşteptării naţionale, născuţi în Târgovişte

3. cuprinde scriitorii aduşi de viaţă pentru o clipă sau o eternitate în acest oraş.

Ultimele două săli sunt dedicate vieţii şi operei lui I.Al. Brătescu Voineşti. Cu ajutorul familiei s-a remobilat cabinetul de lucru al scriitorului.

În bibliotecă găsim numeroase cărţi de filozofie, ştiinţă şi literatură, multe cu autografe sau conţinând însemnările sale de lector. Există şi un violoncel, ceea ce aminteşte de pasiunile sale extraliterare, câteva fotografi ale părinţilor, soţiei şi prietenilor, alături de bustul de bronz.

Muzeul scriitorilor târgovişteni prezintă vizitatorului, ediţii princeps, corespondenţă, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii care vin să ilustreze în mod fericit, talentul scriitoricesc, frământările oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri.

 

4. CASA ATELIER "GHEORGHE PETRASCU"

Aparţine Complexului naţional Muzeal "Curtea domnească"

 

 Contact

Adresa:

Târgovişte, Str.Bărăţiei nr.24, cod poştal 130002

Telefon:

+40 245 613946

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

8.00 – 16.00

 

 

Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 

Descriere

Inaugurată ca expoziţie la 12 aprilie 1970, casa aminteşte vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin pânzele sale de Târgovişte.

Influenţat de Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu se desprinde de aceasta şi îşi creează un stil original, realizat în modalitatea de a expune pe pânză o pastă consistentă plină de strălucire.

Motivele sale preferate, peisajele, casele, interioarele de atelier, naturile moarte, portretele, sunt transpuse pe pânză la Târgovişte: "Intrarea la Curtea domnească din Târgovişte", "Casa după ploaie", "Vedere la Târgovişte", "Căldăruşa cu cârciumărese","Portret de băiat", "Casă la Veneţia" şi o parte din grafica expusă la etajul casei sunt numai câteva dintre lucrările pictorului târgoviştean prin adopţie care, descoperă la Târgovişte lumina şi culorile, lumina clădirilor vechi, noile experinţe şi frământările sale.

Muzeul expune şi obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, şevaletul, obiecte pesonale care vin să facă legătura dintre sufletul vizitatorului si frământările artistice ale pictorului.

 

 

5. MUZEUL DE ARTA 

Aparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească"

 

Contact

 

Adresa:

Târgovişte, Str. Calea Domnească nr.185, cod poştal 130008

Telefon:

+40 245 613946; +40 736 394086

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

Program de vară: 9.00 – 17.00

 

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie pană în 31 martie.
Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 

Descriere

Muzeul de Arta Înfiinţat în 1991, intrarea imobilului are coloane, iar în interior uşile pictate cu elemente vegetale şi având frontonul de stucatură realizat de pictorul italian Giovani del Basso.

În 1970-1988 s-a luat hotărîrea înfiinţării unui muzeu de artă în acest spaţiu funcţionînd una din secţiile Bibliotecii Judeţene.

Muzeul de artă din Târgovişte conservă şi astăzi expoziţii temporare, pictură religioasă, artă modernă şi contemporană (N. Grigorescu, N.Tonitza, Sava Henţia, Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Camil Ressu), mobilier de epocă, artă decorativă.

 

6. CASA ATELIER "VASILE BLEDEA"

Aparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească"

 

 Contact

Adresa:

Târgovişte, Str. Grigore Alexandrescu nr. 24, cod poştal 130034

Telefon:

+40 245 220461

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

Program de vară: 9.00 – 17.00

 

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie pană în 31 martie.
Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 

Descriere

Astăzi colecţia "Vasile Bledea" este adăpostită în casa Angela Georgescu, o locuinţă veche, cu pridvor închis cu geamlâc aşezat deasupra pivniţei, monument de arhitectură românească de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, casa care a fost restaurată în anul 2000.

Colecţia conţine o mică parte din lucrările de sculptură monumentală, pictură sau desen legate de cetatea Basarabilor.

Ca pictor, Vasile Blendea dă dovadă de o intensă sensibilitate şi rafinament artistic, făcând din dragostea sa pentru natură un adevărat ideal: "Clopotniţa de la Curtea Domnească", "Târgovişte sub zăpadă", "Biserica Sf. Ionica", "Intrarea la Curtea Domnească".

Artist complet, dar şi variat, restaurator de pictură şi nu în ultimul rând profesor de desen la mai multe scoli din Târgovişte, este tot ceea ce oferă această personalitate marcantă a artei româneşti vizitatorului, în această expoziţie permanentă.

 

7. MUZEUL REGIONAL DE ISTORIE (GALERIILE STELEA)

 

Contact

Str. Stelea nr 4

Program:

Luni inchis

Vara 01/04 – 30/10:Marti – Duminica 9:00 – 17:00

Iarna 01/11 – 31/03:Marti - Duminica: 8.00 - 16.00
Pret: - adult - 7 lei
- redus (copii, studenti, pensionari) – 3,5 lei

 

Descriere

Deschiderea oficială a Muzeului Regional din Târgovişte a avut loc la data de 30 ianuarie 1944 şi cuprindea pe lângă lapidariu, rezultat în urma demolării clădirii-depozit de la Mitropolie şi alte obiecte provenite din donaţii, stampe, tablouri, carte veche, documente, fotografii, reprezentănd Curtea domnească şi Turnul Chindiei.

Această colecţie-lapidariu, reprezentând elemente de arhitectură şi pietre de mormănt recuperate de la vechea Mitropolie, demolată în 1888, bazele de cruci de la 8 turle datând din secolele XVI şi XVII, lespedea de marnă care a acoperit mormântul patriarhului Dionisie al Constantinopolului mort în 1696 la Târgovişte, este şi astăzi expoziţia- lapidariu din curtea interioară a muzeului.

În anul 1972 această secţie a Muzeului judeţean din Târgovişte a fost reorganizată ca Muzeu de arheologie, ca mai apoi să adăpostească expoziţii temporare, iar din decembrie 1993 această clădire ia numele de "Galeriile Stelea".

 

8. MUZEUL NATIONAL AL POLITIEI ROMÂNE

 Contact

Adresa:

Târgovişte, Str. Calea Domnească nr.187, cod poştal 130008

Telefon:

+40 245 212990

Fax:

+40 245 212990

E-mail:

 

Web:

www.politiaromana.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

9.00 – 17.00

   

Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 Descriere

A fost inaugurat la 7 iulie 2000 în fosta casă a coconilor ridicată de Constantin Brâncoveanu pentru fii săi.

Clădirea în stil neoclasic a fost refăcută în secolul al XIX-lea.

Expoziţia începe din 1821, moment în care Tudor Vladimirescu pune bazele primului serviciu de ordine publică, alcătuit din gărzile pandurilor, continuă cu fondarea în 1848 a "Gărzii Municipale".

Există documente de legislaţie purtând semnături ale domitorilor, uniforme, însemne de grad, cărţi, publicaţii, periodice, albume, drapele, lucrări de artă cu tematică adecvată, arme de foc si albe.

 

9. Muzeul tiparului si al Cartii vechi

 Contact

Adresa:

Târgovişte, Str.Calea Domnească nr.181, cod poştal 130008

Telefon:

+40 245 613946

Fax:

+40 245 612877

E-mail:

contact@muzee-dambovitene.ro

Web:

www.muzee-dambovitene.ro

 

PROGRAM DE VIZITARE

Luni:

închis

Marţi – Duminică:

Program de vară: 9.00 – 17.00

 

Program de iarnă: 8.00 – 16.00

Programul de iarnă este valabil din 1 noiembrie pană în 31 martie.
Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

TARIFE

Taxă de vizitare:
Întreg: 7 lei
Redus: 3.5 ron (elevi, studenţi, pensionari)
Taxă fotografii:
Amatori: 15 ron / ora / aparat
Profesionişti: 25 ron / ora / aparat
Taxă filmare:
Amatori: 40 ron / ora / aparat
Profesionişti: 750 ron / ora / aparat pentru spaţiile exterioare
Profesionişti: 1500 ron / ora / aparat pentru spaţiile interioare
Taxă pentru închirieri de spaţii:
120 ron / ora

 Descriere

Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curţii Domneşti, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaş de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniţă, parter şi etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poţi admira monumentele Curţii Domneşti, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcţiilor tradiţionale din zonă.

La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, ce adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile meşteşuguri – tiparul. Circuitul expoziţiei începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa. Introducerea tiparului în Ţara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512), realizate la Târgovişte, vatra tipăriturilor din Ţara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că ”şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului” şi a cărui activitate tipografică desfăşurată atât la Târgovişte, cât şi la Braşov este ilustrată în expoziţie (Triod Penticostar – 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român – 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidenţiată prin cărţile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Ţara Românească (Evanghelia învăţătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât şi în

Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) şi Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărţii laice este ilustrată prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgovişte, Bucureşti, Buzău şi Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofeşti), prin manuscrisele şi tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor) şi prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole şi dicţionarele editate de reprezentanţii Şcolii Ardelene. Scrierile didactice şi de literatură beletristică în ediţii princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon şi Bolintineanu etalate în expoziţie marchează momentul renunţării la alfabetul chirilic şi al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicaţii cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de Transilvania, tipărită de George Bariţiu.

Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc şi celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte şi tiparniţa din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistenţă a expoziţiei.

 

 

BISERICI SI MANASTIRI

 

1. COMPLEXUL MONUMENTAL "STELEA"

 Contact

Adresa:

Str. Stelea, nr. 4, Târgovişte, jud. Dâmboviţa

Program:

Luni: închis

Marţi - Duminică: 9:00 - 17:00

 

Descriere

Manastirea Stelea Clopotnita

Ceea ce numim astăzi Ansamblul arhitectural al Mânăstirii Stelea, reprezintă o zonă cu profunde implicaţii în evoluţia urbanistică a oraşului medieval, cu construcţii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima, considerată cronologic, fiind ctitorie a lui Vasile Lupu-1645.

Mărginit de Calea Domnească şi la aproximatriv 200m N de Mitropolie, el îşi justifică denumirea de "Ansamblu arhitectural prin însăşi componentele sale: o biserică din secolul al XIV-lea şi una din secolul al XV-lea; turnul clopotniţă, mânăstirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicată de Vasile Lupu, domnul Moldovei.

 

2. COMPLEXUL MONUMENTAL MITROPOLITAN

 

Contact

B-dul Victoriei nr. 1

 

Descriere

Mitropolia

Neagoe Basarab a început să facă această sfântă şi mare Mitropolie, în stilul Sfintei Sofia. La "Curtea de Argeş să fie mânăstire şi arhimăndrie, iar la Târgovişte să fie mitropolie stătătoare".

Alături de biserică se afla "locuinţa mitropolitului" care era foarte mare şi cu trei curţi.

Important centru cultural şi tipografic, aici au funcţionat atelierele de pictură, o tipografie, Centrul Academic, şcoli. Mitropolia s-a numărat printre puţinele ansambluri arhitecturale din Târgovişte, înconjurat cu ziduri care îi dădeau un caracter distinct şi-l individualizau.

Mitropolia Terminată în 1933, biserica a fost pictată de Dimitrei Belizarie iar sculptura

iconostasului a fost realizată de Pandele Theodorescu.

După amplele lucrări de restaurare a bisericii Mitropoliei, arhiepiscopul Târgoviştei nu poate lăsa lucrarea realizată doar pe jumătate; iar lucrările vor continua.

 

 

 3. COMPLEXUL MONUMENTAL MANASTIREA DEALU

 

Contact

MANASTIREA DEALU, TARGOVISTE, DAMBOVITA

Comuna Aninoasa, Jud. Dambovita, 137005

ADRESA POSTALA:

Oficiul Postal. Nr. 7, Targoviste, Dambovita, 130004

TELEFON:

0245.211.880 (ROMTELECOM)

0724.042.645 (VODAFONE)

EMAIL:

manastireadealu@yahoo.com

contact@manastireadealu.ro

http://www.manastireadealu.ro/

 

 Descriere

 

Compexul arhitectonic de la Dealu este compus din:
- biserica mânăstirii
- turnul clopotniţă
- paraclisul
- corpul chiliilor cu logia
La 17 noiembrie 1431, voievodul Alexandru Aldea dăruia satelor Alexeni şi Răzvad, pentru pomenirea tatălui său, "mânăstirea de la Dealu".
În locul vechii biserici, Radu cel Mare a început să zidească mânăstirea şi a fost sfinţită în 1501.
Biserica a suferit jafuri şi distrugeri din partea armatei lui Gabriel Bathory şi a trupelor habsburgice.
Reparaţii noi a iniţiat Dionisie Lupu în 1801.
Biserica mânăstirii a fost zugrăvită din iniţiativa lui Neagoe Basarab, cu "văpsele şi cu aur".
Planul bisericii este trilobat şi este compus din pronaos, naos şi absida altarului, meşterii reuşind soluţii interesante şi novatoare faţă de tipul iniţial. Pronaosul este împărţit în 2 travei inegale, care nu se găsesc în structura altor biserici; acestea susţin cele 2 turle mici.
Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic din 1956.
Decoraţia bisericii este împărţită în 2 registre de către un brâu orizontal, împodobite cu arcade oarbe. Această decoraţie se întâlneşte pe peretele de V ce încadrează intrarea, pisania şi cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior.
Turlele pronaosului şi cea a naosului sunt bogat împodobite cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decoraţie, care a primit numele de "motivul Dealu". Meşterii au folosit o nouă concepţie decorativă, ce a influenţat puternic arhitectura monumentelor construite ulterior.
Mânăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire a culturii prin cărţi scrise de călugării caligrafi. La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române.
În expoziţia aflată într-o sală de pe latura de V a chiliilor se remarcă, printre alte piese, crucifixul din lemn de chiparos, sculptat şi ferecat în argint, donat de Matei Basarab, precum şi icoane pe lemn datând din secolul al XVII-lea.
Pronaosul adăposteşte mormintele voievozilor de la Târgovişte: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun, Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului Mihai Viteazu.
Mânăstirea Dealu a fost loc de pelerinaj, unde poporul român venit să se regăsească şi să preia din energiile înaintaşilor în momente de restrişte şi mai mari încercări, a reuşit să găsească mai uşor calea spre înfăptuirea României Mari.
Clădirile mânăstirii au găzduit şcoala divizionară de ofiţeri, Şcoala Copiilor de trupă, Liceul Militar "Nicolae Filipescu"

 

GRADINA ZOO

 

TARIFE ACCES

Adulti - 7 lei

Copii peste 3 ani, elevi, studenti - 4 lei

Grupuri organizate (peste 10 persoane) - 3 lei

Pensionari - 3 lei

Persoane cu dizabilitati usoare - 3 lei

ABONAMENT LUNAR

Adulti - 100 lei

Copii - 60 lei

TARIFE FOTOGRAFIERE / FILMARE

Filmare / fotografiere cu aparate neprofesionale - 20 lei

Filmare / fotografiere cu aparate profesionale - 1000 lei

ORAR ZOO TARGOVISTE

Luni - inchis

1 Aprilie - 30 Septembrie -10:00 - 19:00

1 Octombrie - 31 Martie - 09:00 - 16:00

 

Descriere


Gradina Zoologica Targoviste constituie impreuna cu Parcul Chindia, pe care il margineste pe latura de nord-vest, un nucleu cu vechime considerabila , care a reprezentat, de-a lungul timpului, principala atractie de petrecere a timpului liber pentru targovisteni. 

Inceputurile Gradinii Zoologice dateaza inca din epoca medievala, cand domnitorul Petru Cercel muta, in anul 1583, capitala tarii, de la Bucuresti la Targoviste, la Curtea Domneasca, strajuita semet de Turnul Chindia.

Petru Cercel a adus specialisti italieni pentru a crea , in zona din imediata apropiere a Palatului Domnesc (in actualul Parc Chindia), frumoase gradini italiene si de asemenea "a pus sa se faca custi nespus de mari si frumoase, in care sa adaposteasca salbaticiuni" (Franco Sivori - Calatori straini despre Tarile Romane). Se poate spune ca la Targoviste a fost creata prima Gradina Zoologica din Romania , inca din epoca medievala. Cu timpul aceasta gradina a disparut.
In anul 1957 - a fost infiintat un colt zoologic in parcul central al orasului. incepand din anii 1970-1972 Gradina Zoologica s-a mutat in Parcul Chindia in apropierea Complexului Muzeal Curtea Domneasca.

Fiind unul din ansamblurile cu care orasul s-a mandrit intotdeauna , Gradina Zoologica a beneficiat mereu de sprijinul municipalitatii. Se intinde pe o suprafata de 4 ha si detine in jur de 80 de specii de pasari si animale , dintre care unele unicat in Romania : hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis ), o specie de maimute - Mangabi negru cu mot (Cercocebus atterimus ).
Incepand din anul 1998, Gradina Zoologica Targoviste se afla intr-o continua transformare , astfel incat sa asigure tuturor animalelor si pasarilor din colectie cele mai bune conditii , iar vizitatorilor sa le se ofere posibilitatea petrecerii in mod placut si instructiv a timpului liber, intr-un cadru natural deosebit.

http://www.zootargoviste.ro/

 

 

 

Teatrul Tony Bulandra

 

Descriere

 

Înființat în anul 2002,Teatrul Tony Bulandraa devenit destul de repede cunoscut, atât datorită echipei sale de artiști, cât și printr-un repertoriu bogat în care este privilegiată colaborarea cu regizori de notorietate ai scenelor românești sau străine.

Teatrul poartă numele unui actor de marcă al scenei românești. Tony Bulandra, născut la Târgoviște pe 13 martie 1881, a studiat la Conservatorul de artă dramatică din București, fiind elevul lui Constantin I. Nottara și, mai apoi, și-a desăvârșit studiile la Paris. A avut peste 300 de roluri în teatru, cu o interpretare memorabilă a lui Hamlet. Filmele în care a jucat: Amor fatal (1911), Dragoste la mănăstire (1912), Trenul fantomă (1933). A fost căsătorit cu Lucia Sturdza-Bulandra, cea care afirma: „Tony desena decorurile; fixa dimensiunile cu atîta precizie, încît niciodată un decor ieşit din atelierele de tîmplărie şi adus pe scenă n-a necesitat vreo modificare, aşa cum se întimplă de multe ori, cînd flancuri întregi trebuie suprimate ca inutile, sau cînd trebuie adăugate panouri unui decor prea mic„.

Sub conducerea regizoruluiMc Ranin, instituția a reușit rapid să devină principalul reper cultural în comunitatea târgovișteană, prezentând publicului său creații ale unor artiști consacrați precum Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater, Victor Ioan Frunză, Laurian Oniga, Kemal Bașhar(Turcia),Suren Shahverdyan(Armenia) sauDi Trevis(U.K.).

De la înființare și până în prezent,Tony Bulandraa participat cu producțiile sale în festivaluri de teatru naționale (Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Medieval de la Sibiu, Festivalul de Teatru Scurt) și internaționale din Franța, Germania, Polonia, Macedonia, Egipt (Festivalul de Teatru Experimental Cairo), Turcia (2006 si 2010 – Festivalul Internațional de teatru de la Trabzon).

Teatrul Tony Bulandra din Targovisteîși propune să contribuie la construirea unui veritabil spațiu de dezbatere și de promovare a valorilor culturale europene, care să implice operatorii și instituțiile culturale din Romania și din regiune.

Teatrul Tony Bulandraa organizat în perioada 2007 – 2009BABEL F.A.S.T.– Festivalul Internațional al Artele Spectacolului BABEL, care a inclus printre invitații săi, companii de renume precum Teatrul Oskaras Korsunovas (Lituania), Compania Volsksbuhne (Germania), Compania Biuro Podrozy (Polonia), Teatrul Kaze Tokio (Japonia), Teatrul Changpa (Coreea de Sud), Teatrul Național Erevan G. Sundukyan (Armenia), Studio Odeon Paris (Franța). În anul2014, festivalulBABELa fost reluat, bucurându-se de un enorm succes.

http://www.tonybulandra.ro/

 

 

 I.L. Caragiale

 

Casa Memoriala I.L. Caragiale

 

 Contact

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte

Adresa sediului administrativ: str. Justiţiei, nr.7, Târgovişte, jud. Dâmboviţa, cod: 130014

Tel: 0245.61 39 46; 0729.07 31 22; Fax: 0245. 61 28 77

 

 Descriere

 

Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852 în satul Haimanale (care astăzi îi poartă numele), de lângă Ploieşti, judeţulPrahova. Clasele primare şi gimnaziul le-a absolvit la Ploieşti, iar între anii 1868 – 1870, a frecventat cursurile de declamaţie şi mimică la Conservatorul din Bucureşti ale unchiului său, Costache Caragiale.

În perioada 1870 – 1872, a fost copist la Tribunalul Prahova, apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti. A debutat în presa vremii în revista satirică „Ghimpele” (1873) , unde a semnat diferite cronici, iar intre anii 1876 – 1877, a fost corector la „Unirea Democratică” – ziarul grupării tinerilor liberali cu acelaşi nume – , a redactat în întregime revista umoristică „Claponul” şi a scos ziarul „Naţiunea română”.

La 26 mai 1877, a început să frecventeze şedinţele bucureştene ale „Junimii”, (Societate Literară condusă de criticul român Titu Maiorescu) în cadrul cărora işi va citi comediile. Tot în acest timp a colaborat la ziarul „Timpul” alături de Mihai Eminescu (cel mai mare poet român) şi Ioan Slavici (unul din marii clasici ai literaturii române), dar şi la alte reviste.

După retragerea de la ziarul „Timpul” a fost revizor şcolar în judeţele Suceava şi Neamţ, perioadă în care a cunoscut-o pe Veronica Micle, prietena lui Eminescu.

În anul 1893 a editat împreună cu Anton Bacalbaşa revista umoristică „Moftul român”, iar în 1894, revista „Vatra”, împreună cu Ioan Slavici şi George Coşbuc (un alt mare poet român).

Pe lângă activitatea publicistică, Caragiale a desfăşurat şi o intensă activitate literară, dovedind din plin că a fost, este şi va fi cel mai mare dramaturg al literaturii române, cele patru comedii ale sale, „O noapte furtunoasă” (1879), „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” (1880), „O scrisoare pierdută” (1884), „D-ale carnavalului” (1885) şi drama „Năpasta” (1890), fiind publicate într-o perioadă relativ scurtă.

Începând cu anul 1897, Caragiale va „trăda” teatrul şi va publica proză scurtă, volume de schiţe şi nuvele: „Schiţe” (1897), „Momente” (1901), „Momente, schiţe, amintiri” (1910) şi „Schiţe nouă”(1910), în care abordează un comic satiric. Unele dintre nuvele se află la confluenţa comicului cu tragicul („Două loturi”, „Cănuţă, om sucit”), iar altele, deşi psihologice, sunt influenţate de naturalism („În vreme de război”, „Păcat”, „O făclie de Paşte”), sau fac loc fantasticului („Kir Ianulea” şi „Calul dracului”).

În întreaga sa operă, I.L.Caragiale a reuşit să contureze ca niciun alt scriitor , un univers comic şi altul tragic, ilustrate atât de operele dramatice cât şi de cele în proză, dar cel mai mare merit al său este acela că a ştiut să înfăţişeze artistic o realiate complexă şi să zugrăvească tipuri umane de o mare diversitate.

În memoria marelui dramaturg, în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, aflată pe drumul naţional Târgovişte – Ploieşti s-a deschis Muzeul Memorial I.L. Caragiale, care ilustrează printr-o colecţie impresionantă (scrisori, fotografii, telegrame, afişe ale comediilor sale jucate în premieră, cărţi în ediţii princeps şi rare) principalele momente din viaţa şi opera scriitorului: familia din care descinde şi de la care a moştenit pasiunea pentru teatru, anii de şcoală de la Ploieşti, debutul în gazetărie şi principalele publicaţii la care a colaborat, momentul afirmării în teatru şi proză.

 

 

Bucsani

 

Zimbraria Neagra Bucsani

 

Program:

Luni-Vineri 09- 17:00

Sambata si Duminica

 

Descriere

 

"Zimbrăria Neagra ''din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 80 de kilometri de Bucureşti, la 30 de kilometri de mun. Târgovişte si 35 Km fata de mun. Ploiesti.

În Rezervaţia Neagra Bucsani, in luna mai 2010 exista un numar de 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 166 de hectare de pădure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "RO". In anul 2014, exista un numar de 49 de exemplare, din care 25 de masculi si 24 de femele.

Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona de câmpie a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi câteva exemplare din străinătate. "După 1995, scopul zimbrăriei noastre a fost de înmulţire şi transfer al zimbrilor către celelalte rezervaţii.

PUTERNIC. -. "La maturitate, după 7-8 ani, zimbrul cântăreşte intre 800 -1100 Kg, iar  femela în jur de 500 -700 Kg.

Chiar dacă trăieşte în captivitate, zimbrul este un animal mândru şi sfios, căruia nu îi place să se apropie prea mult de oameni.

Zimbrul a dispărut de pe teritoriul actual al României în secolul 19, datorită vânării lui în exces şi a scăderii drastice a fondului forestier. În 1958, ţara noastră a importat câteva exemplare din Polonia, care au fost duse la rezervaţia de la Haţeg. În afară de Haţeg şi Bucşani, în România mai sunt două rezervaţii de zimbri: la Dragoş Vodă (Neamţ) şi la Vama Buzăului (Braşov).

Cea mai bună oră de vizită este dimineaţa, pe la ora 10, când zimbri vin să mănânce suplimentele de hrană.

Pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în natură, în apropierea zimbrilor, pot închiria o cabană de 12 locuri chiar lângă rezervaţie cu 500 lei pentru 24 de ore.
UTIL PENTRU TURIŞTI!

TRASEU. Din Bucureşti, se poate ajunge la Bucşani prin Buftea, Butimanu, Bilciureşti, Băleni sau pe drumul spre Târgovişte (apr. 70 Km).

http://www.zimbrarianeagra.ro/

 

 

Pucioasa

 

Muzeul de Etnografie 

 

Amatorii de cunoaştere a comorilor satului românesc de odinioară se pot opri, vizavi de "Casa Portugheză", laMuzeul de Etnografie al oraşului, adăpostit într-o casă veche de două veacuri, tot a Dobreştilor „Casa Dobrescu”.

Program:

Miercuri – Duminicã:9 – 17, cu exceptia primului si al treilea week-end din luna, cand muzeul este inchis. În zilele de luni si marti, dupa fiecare week-end liber, muzeul va fi deschis.

Grupurile de peste 10 persoane beneficiaza de ghidaj in limba romana.

Tarif:3 lei pt grupuri si 7 lei individual.

Descriere

La început a fost o colecţie şcolară strânsă de profesorul Dumitru Ulieru şi elevii săi. A fost inaugurat după obţinerea de către acesta, în cartierul Joseni, a casei monument istoric din secolul al XIX-lea aparţinând Auricăi Şerb Popescu. Clădirea care adăposteşte colecţia are două nivele cu importante spaţii deschise, prispa pe două laturi şi foişor. Casa a aparţinut iniţial lui Ghiţă Şerb Popescu. Planul clădirii implică la ambele nivele, în continuarea foişorului de pe latura de sud, o sală închisă, care împarte clădirea în două părţi egale. Această sală adăposteşte şi casa scărilor. Din această sală sunt dirijate accesele la încăperi, actualele săli ale muzeului, spaţiile deschise – prispa şi foişorul.

Parmalâcul, stâlpii, florarul şi frontonul sunt adevărate dantelării în lemn, de altfel tipice şi altor locuinţe ample din Pietroşiţa. Muzeul etnografic este aproape în întregime dedicat ocupaţiilor şi meşteşugurilor ce caracterizează zona – prelucrarea lemnului, a pietrei, creşterea animalelor, pomicultura şi mai ales producţia casnică de textile de interior, Pietroşiţa fiind renumită pentru covoarele ei ”în roate”, în special pe fond negru.

Împărţirea pe teme a sălilor este următoarea: prima cameră de la parter tratează ocupaţiile principale ale locuitorilor, iar a doua sală meşteşugurile, în special prelucrarea lemnului, a pietrei, dogăria, rotăria şi prelucrarea metalului; de asemenea, prezintă piese din instalaţii hidraulice ţărăneşti tradiţionale. La etaj, sala principală e rezervată prezentării covoarelor şi textilelor mici de interior, dar şi costumelor populare specifice zonei. Celelalte două săli mai mici de la etaj adăpostesc interioare specifice Pietroşiţei cu mobilier, textile şi obiecte casnice. Muzeul reuneşte în colecţia sa atât obiectele adunate de Dumitru Ulieru, cât şi exponate specifice zonei provenind din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte.

http://turismpucioasa.ro/index.php/acasa/lateral/resurse-turistice/

 

Muzeul aeromodelism Pucioasa

 

PROGRAM

LUNI – MIERCURI – JOI – VINERI 09.00 – 11.00 ; 15.00 – 18.00

SAMBATA 9.00 – 11.00 ( dar cu telefon din cursul sapamanii pentru programare ).

DUMINICA: inchis

INTRAREA SE FACE PENTRU MINIM 5 PERSOANE

MUZEUL AVIATIC POATE FII INCHIS DOAR DACA PROFESORII CERCURILOR DE AEROMODELE – RACHETOMODELE SUNT PLECATI LA COMPETITII SPORTIVE.

Descriere

Muzeul are o sectiune care cuprinde diplome, medalii, afise, trofee, insigne si uniforme cu caracter aviatic, vizitatorii pot avea acces la cele 5 aeronave reale aflate in parcul Clubului Copiilor Pucioasa si pot urmarii demonstratii de zbor realizate cu exponate din muzeu, pe pista special amenajata in incinta acesteia.Pista este folosita de asemenea si ca helioport.

Mai avem o pista pe dealul Motaianca – fost poligon.

Cu un palmares impresionant in cei peste 60 de ani, la aceasta activitate s-au perindat mii de elevi,cel care a fost si a creat acesteaDumitru Diaconescu – Maestru Emerit al Sportului,Cetatean de Onoare al Orasului Pucioasa, initiator si realizator al Muzeului Aviatic si al concursului Memorial ” Henri Coanda”, cel care i-a fost in de aproape a fost profesorul Popa C-tin Tiberiu-actualmente Consilier Local al  Orasului Pucioasa .

In anul 1977, a fost inaugurat muzeul in prezenta a numeroase personalitati (generali si ofiteri din comandamentul aviatiei civile si militare).Deasemenea a fost prezent la inaugurare academicianul Elie Carafoli, al doilea savant dupa marele inventator al aparatului de zbor cu reactie Henri Coanda.

Pasionatii aeromodelisti de la Pucioasa, au realizat in anul 2006, numeroase actiuni destinate sarbatoririi “Centenarului Aviatiei Romane”, cu acest prilej fiind emise peste 400 de medalii, 400 de insigne ale Pionierilor Aviatiei (A. Vlaicu, T. Vuia, H. Coanda).In incinta clubului a fost dezvelit Monumentul Pionierilor Aviatiei.

Domnu Prof.Diaconescu Dumitru, a incetat din viata la varsta de 71  ani, chiar in Muzeul Aviatic , acolo unde a iubit aviatia mica.Iar in urma sa a ramas o pasiune care a fost transmisa celor 2 copii ai sai ,Sandu si Nicolae profesori de aeromodele si rachetomodele in cadrul Clubului Copiilor si ei la randul lor,  au urmasi Alexandra si Mario Diaconescu vor duce mai de parte gloria modelismul din Pucioasa.

http://www.pucioasa-modelism.ro/muzeul-aviatic/

 

Muzeul Dumitru Ulieru Pietrosita

 

Contact

 

Pietroşiţa, Str. Joseni, Jud. Dambovita

Tel: 0245.61 39 46; Fax: 0245. 61 28 77

 

Descriere

 

La început a fost o colecţie şcolară strânsă de profesorul Dumitru Ulieru şi elevii săi. A fost inaugurat după obţinerea de către acesta, în cartierul Joseni, a casei monument istoric din secolul al XIX-lea aparţinând Auricăi Şerb Popescu. Clădirea care adăposteşte colecţia are două nivele cu importante spaţii deschise, prispa pe două laturi şi foişor. Casa a aparţinut iniţial lui Ghiţă Şerb Popescu. Planul clădirii implică la ambele nivele, în continuarea foişorului de pe latura de sud, o sală închisă, care împarte clădirea în două părţi egale. Această sală adăposteşte şi casa scărilor. Din această sală sunt dirijate accesele la încăperi, actualele săli ale muzeului, spaţiile deschise – prispa şi foişorul.

Parmalâcul, stâlpii, florarul şi frontonul sunt adevărate dantelării în lemn, de altfel tipice şi altor locuinţe ample din Pietroşiţa. Muzeul etnografic este aproape în întregime dedicat ocupaţiilor şi meşteşugurilor ce caracterizează zona – prelucrarea lemnului, a pietrei, creşterea animalelor, pomicultura şi mai ales producţia casnică de textile de interior, Pietroşiţa fiind renumită pentru covoarele ei ”în roate”, în special pe fond negru.

Împărţirea pe teme a sălilor este următoarea: prima cameră de la parter tratează ocupaţiile principale ale locuitorilor, iar a doua sală meşteşugurile, în special prelucrarea lemnului, a pietrei, dogăria, rotăria şi prelucrarea metalului; de asemenea, prezintă piese din instalaţii hidraulice ţărăneşti tradiţionale. La etaj, sala principală e rezervată prezentării covoarelor şi textilelor mici de interior, dar şi costumelor populare specifice zonei. Celelalte două săli mai mici de la etaj adăpostesc interioare specifice Pietroşiţei cu mobilier, textile şi obiecte casnice. Muzeul reuneşte în colecţia sa atât obiectele adunate de Dumitru Ulieru, cât şi exponate specifice zonei provenind din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte.

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/muzeul-dumitru-ulieru-pietrosita

 

 

Potlogi

 

ANSAMBLUL BRANCOVENESC DE LA POTLOGI

 

Contact

Ansamblul Brâncovenesc Potlogi

Potlogi, jud. Dâmboviţa

Tel: 0245.61 39 46; Fax: 0245. 61 28 77

 

Descriere

Loc pitoresc, comuna Potlogi este situată în zona de şes, la aproximativ 16 km sud de oraşul Titu şi la 45 km nord- vest de Bucureşti, pe intersecţia DJ 711 A (Bilciureşti -DN 71-DN 7 – A 1 – Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A ( Bolintin Vale – A 1 – DN 7 Găieşti). În trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulaţie ce lega Bucureştiul de Târgovişte şi Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localităţii un frumos palat spre a fi lăsat moştenire fiului său Constantin, după cum grăieşte pisania aşezată pe faţada de sud a palatului: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.

Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind strajuită la nord de albia fostului helesteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărţită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri şi cladiri anexe: curtea de primire care leagă poarta prinicipală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodariei, iar la nord între palat şi heleşteu se aflau gradinile palatului.

Principala construcţie a curţii, palatul, este o construcţie de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniţă boltită, un parter şi un etaj. Pivniţa este o construcţie vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spaţioase şi alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foişorul deschis, situat pe faţada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga şi cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrata, aşa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ţinute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei.

Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolţi mănăstireşti cu lunete şi pereţi ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut aceşti pereţi erau decoraţi şi cu picturi murale astăzi total distruse.

La exterior, palatul este tencuit şi păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior.

În incinta curţii se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (colţul de sud-est), ale slomului (vest), precun şi ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile şi o parte din zidurile parterului (est). Tot în partea de est, dar având curte separată, se găseşte biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brancoveanului ridicată în anul 1683.

Curtea brancoveneasca de la Potlogi reprezintă un nucleu de referinţă pentru înţelegerea arhitecturii brâncoveneşti, prin structura arhitectonică şi plastica decorativă prezentă aici.

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/ansamblul-brancovenesc-de-la-potlogi

 

 

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
You must install Adobe Flash to view this content.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni