„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Informațiile prezentate pot să se schimbe în timp. Vă rugăm consultați CNIPT-urile pentru informații suplimentare. Ultima actualizate 12.04.2017

CNIPT-uri în regiunea Transilvania

Cuprins

Click pentru a ajunge la informația dorită

  1. CNIPT Borsec

  2. CNIPT Ghimbav

  3. CNIPT Sighișoara

  4. CNIPT Sovata

  5. CNIPT Gheorgheni

  6. CNIPT Blaj

  7. CNIPT Poiana Brașov

  8. 8. CNIPT Petroșani

  9. CNIPT Zalău

  10. CNIPT Sângeorgiu de Pădure

  11. CNIPT Făgăraș

  12. CNIPT Dej

  13. CNIPT Zlatna

  14. CNIPT Câmpeni

  15. CNIPT Teiuș

  16. CNIPT Alba Iulia

  17. CNIPT Hațeg

  18. CNIPT Straja

  19. CNIPT Geoagiu-Băi

  20. CNIPT Toplița

  21. CNIPT Deva

  22. CNIPT Hunedoara

  23. CNIPT Reghin

  24. CNIPT Târgu Secuiesc

  25. CNIPT Cluj

  26. CNIPT Râșnov

  27. CNIPT Năsăud

  28. CNIPT Vlăhița

  29. CNIPT Bistrița

  30. CNIPT Șimleul Silvaniei

  31. CNIPT Uricani

  32. CNIPT Tălmaciu

  33. CNIPT Zărnești

  34. CNIPT Gherla

 

1. CNIPT Borsec

 CNIPT BORSEC IARNA.jpg

Datele de contact:

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Borsec

Borsec, str. Carpați, nr. 86/A, Jud. Harghita

Telefon/Fax: +40 266 337 522

Mobil: +40 722 676 635 , +40 724 542 387

email: turism.borsec@gmail.com

Web: www.borsecinfo.ro, www.visitborsec.ro

Facebook: www.facebook.com/BorsecInfo

 

Un obiectiv principal descris:

Izvoarele de apă minerală

Cea mai mare bogăție a Borsecului sunt  numeroasele  izvoare de apă minerală. Denumirea de „Regina Apelor Minerale” a fost atribuită de  împăratul Austriei, Franz Josif. Apa acestor izvoare se poate folosi atât pentru tratament intern cât și extern, pentru tratarea mai multor afecțiuni.

1.Enumerarea mai multor obiective: Izvoare cu apă minerală, băi cu ape minerală:Baia Ó-Sáros și Baia Tradițională din Poiana Zânelor, Mofetă, Muzeul Apei Minerale, Complex de schi ”Speranța”, Rezervația naturală ”Scaunul Rotund”, peșteri, grote, cariere de travertin, monumente istorice.

www.borsecinfo.ro , www.visitborsec.ro , www.statiuneaborsec.ro

 

Un eveniment principal:

BORSEC FEST – eveniment anual, organizat în luna august

Scopul Festivaluluii: Stil. Eleganță. Strălucire. Readucerea, cu pași mici, a renumitei stațiuni la locul ei de odinioară, cea mai importantă stațiune din Transilvania. Pe aleea 7 Izvoare, reconstruită în stilul de odinioară al Borsecului, an de an tinerii defilează în haine de epocă, se organizează serate de dans de salon, sunt expoziții de cărți poștale vechi. Buna dispoziție este asigurată de formații de muzică veche.

Sunt zile pline de povești și experiențe unice unde dansul, muzica, spectacolele inedite, contribuie la întoarcerea în timp.

www.statiuneaborsec.ro , www.facebook.com/BorsecBorszek

 

Un obicei specific zonei, personalitati culturale ale zonei

Obicei: Festivalul Zânelor – eveniment anual, organizat în luna iulie

Acest festival prezintă elemente din legenda Zânelor din Borsec, și se desfășoară în poiana numită Poiana Zânelor, unde este și o baie tradițională cu apă minerală.

Personalități: Dezvoltarea localităţii se leagă de numele a doi cetățeni austrieci, Günther și geologul Zimmethausen, care în 1806  au luat în arendă terenul, și au construit prima fabrică de îmbuteliere a apei minerale, care are o continuitate de 210 ani.

 

2. CNIPT Ghimbav

 cniptghimbav.png

Sursa: Site-ul CNIPT Ghimbav

Date de contact

Str. Lalelei, nr.9, Ghimbav, județul Brașov

tel: 004 0371-124946; fax: 004 0372-870333

tel mobil: 004 0740-195050 (Manuela Șerban

email: office@ghimbav-info.ro

site: http://www.ghimbav-info.ro

Facebook: Cnipt Ghimbav; Centrul National de Informare si Promovare Turistica Ghimbav

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Orașul Ghimbav, situat în imediata vecinătate a Brașovului, pe DN1/E68, șoseaua Brașov-Făgăraș-Sibiu, adaugă așezării săsești veche de peste șapte secole, un aer de mic orășel prosper și ospitalier. Orașul Ghimbav își are vatra pe malul Ghimbășelului, astfel fiind cunoscut în trecut și sub numele de „Satul de pe râul cu sălcii”, ceea ce explică și denumirea germană a Ghimbavului - Weidenbach (părâul sălciilor).

Ghimbavul trăiește și se dezvoltă, își prețuiește trecutul și vrea să fie cunoscut. Este un oraș dinamic, care se descoperă pe sine, viu în prezent și în același timp multisecular și cu rădăcini milenare de viețuire și civilizație umană. Dorim să facem orașul cunoscut atât prin patrimoniul care aparține trecutului său, cât și prin noile demersuri turistice practicate în prezent, cu spectacole în ambient medieval, reînvierea trecutului istoric și continuarea tradițiilor de odinioară.

Orașul prezintă mai multe obiective de interes turistic, vechi și statornic: Ansamblul Cetății Fortificate cu Biserica Evanghelică Medievală; Biserica Ortodoxă “Sfânta Treime”, dar și obiective turistice noi cum ar fi Biserica Ortodoxă “Sfinții Petru și Pavel”.

http://www.ghimbav-info.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=99&Itemid=168&lang=ro#obiective-turistice

Ansamblul cetății fortificate Ghimbav

Cetatea fortificată Ghimbav, monument istoric și de arhitectură a fost construită în secolul al XIII-lea în jurul Bisericii Evanghelice.

Biserica Evanghelică aflată în interiorul cetății este o construcție în stil gotic, refăcută succesiv după distrugerile suferite în urma năvălirilor tătare și turcești. Biserica prezintă unele pratricularități. fiind singurul lăcaș de cult evanghelic, din Transilvania care este pictată în interior. O altă particularitate în interiorul bisericii este orga bisericii, fiind cea mai frumoasă piesă ce a fost construită în 1786 de vestitul maestru J. Prause din Brașov.

Biserica Ortodoxă ,,Sfânta Treime”

În anul 1780 se construiește Biserica ortodoxă ,,Sfânta Treime”, zidită pe locul unei foste bisericuțe de lemn, ce fusese arsă în anul 1777. Data construirii este săpată în piciorul din piatră al mesei altarului. Biserica a fost ridicată cu ajutorul enoriașilor români din sat și prin contribuția financiară a negustorului brașovean Ioan Boghici, librar și editor de cărți, cunoscut și pentru alte ctitorii de biserici din Țara Bârsei. Construcția se finalizează în anul 1830, data la care s-a înălțat turnul vestic. Edificiul este masiv din piatră brută și cărămidă la partea veche și din cărămidă la partea nouă (turnul clopotniță). Planul a urmărit compartimentarea tradițională ortodoxă de tip treflat, specific perioadei postbrâncovenești. Pe pereții interiori ai bisericii s-au păstrat fragmente de pictură murală originale.

Biserica Ortodoxă ,,Sfinții Petru și Pavel”

Cu o arhitectură impunătoare și turlele aurite, biserica se vede strălucind de departe ca o bijuterie a Țării Bârsei. Alături de icoanele pictate și de iconostas, în biserică se păstrează și câteva icoane brodate în fir de mătase de către măicuțele care lucrează în peștera unde a trăit Sfântul Apostol Petru. Lângă altar au fost depuse moaște sfinte aduse de la Ierusalim, aparținând pruncilor uciși de Irod în anul nașterii Domnului.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 

Calendarul evenimentelor din Ghimbav

http://www.ghimbav-info.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13&Itemid=114&lang=ro

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Activități de divertisment pentru turiști

http://www.ghimbav-info.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=101&Itemid=108&lang=ro#agrement

Aeroclubul Ghimbav ,,Mircea Zorileanu” – aparține de Aeroclubul Român și oferă cursuri de parașutism. Se organizează și cursuri de pilotaj și parașutism, având în dotare două avioane de capacitate mare și mai multe avioane și planoare mici. Aeroclubul are piloți cu experiență și instructori calificați pentru oferirea unor servicii de calitate. Se pot obține licențe de zbor atât pentru parașutism, cât și pentru pilotaj.

Pista de karting – în anul 2005 s-a construit o pistă de karting, destinată atât circuitului de agrement cât și antrenamentului și competițiilor sportive profesioniste.

 

 

3. CNIPT Sighișoara

 cnipt sighisoara.jpeg

Date de contact

 Site-ul primariei: www.sighisoara.org.ro

Un site de prezentare al orasului Sighisoara: http://sighisoaraonline.com

Adresa: Str.Turnului, Nr.1, 0365 882 937, 0265/771.278 

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Turnul cu ceas. Simbol al orasului Sighisoara

Turnul cu Ceas a fost initial un turn de poarta cu maximum doua niveluri. In forma actuala masora 64 m inaltime si este o prisma dreptunghiulara cu ziduri masive,cu patru niveluri,un balcon si un acoperis in stil baroc realizat in 1677 de trei mesteri straini.Cele patru turnulete de la baza acoperisului semnifica autonomia judiciara a orasului. 
  Pana in 1556, la primul etaj a fost sediul primariei orasului. In anul1894 Turnul cu Ceas a fost supus unei restaurari generale,s-au asezat tigle smaltuite pe acoperis,iar pe fata dinspre orasul de jos s-au pictat cele doua embleme si insciptia care aminteste momentele cele mai importante ale monumentului. Din 1898 turnul a fost transformat in muzeu. 

Pe ambele fatade ale turnului exista cate un cadran urias de ceasornic si nisele cu figurine. Nisa de pe fatada dinspre cetate contine urmatoarele figurine:jos in stanga Pacea cu trompeta si ramura de maslin;in dreapta tobosarul care bate sferturile si orele intr-o `toba` de bronz; la mijloc cele doua statui feminine mari,cu rochii albastre,reprezentand Dreptatea si Justitia;la acelasi nivel mai sunt doua figurine mici care reprezentau Ziua si Noaptea, marcand de fapt ziua de lucru a meseriasilor din cetate. 
  In nisa de pe fatada dinspre Orasul de Jos avem urmatoarele: jos in dreapta Calaul; in stanga cel de-al doilea tobosar care marcheaza scurgerea timpului.Deasupra lor se afla o instalatie rotativa pe care sunt fixate cele sapte figurine de stejar pictat reprezentand cele sapte zile ale saptamanii,cu vestimentatia si atributele unor divinitati din Panteonul greco-roman si german,purtand pe cap simboluri din alchimia medievala. Prima atestare documentara a ceasului si a figurinelor dateaza din 1648. Astazi vechile mecanisme nu mai exista, actualul mecanism fiind cumparat din Elvetia in 1906 pentru suma de 4000 de coroane. 

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Festivalul Sighisoara Medievala

Între toate oraşele ţării, Sighişoara se întipăreşte cel mai profund în mintea, dar şi în sufletul celor care au păşit măcar odată pe străduţele pietruite ale bătrânului Burg medieval.             
Aceste străduţe, care ignoră în egală măsură linia dreaptă şi planul orizontal, ascund şi dezvăluie, la fiecare pas, într-o elaborată, dar firească scenografie urbană, tablouri medievale care încântă ochiul şi incită imaginaţia. Farmecul şi personalitatea de neconfundat a oraşului s-au alcătuit în timp, prin armonizarea depunerilor succesive ale istoriei.             
Începând cu anul 1992, în fiecare vară, Cetatea Sighişoarei îşi retrăieşte trecutul datorită Festivalului Medieval. Pe străduţele înguste, sub zidurile îmbătrânite de vreme, apar intempestiv cavaleri, călugări, vrăjitori, clovni şi duhuri întrupate, veniţi dintr-o lume în care fabulosul şi teribilul trăiau laolaltă hrănind frica dar şi neostoita înclinaţie spre aventură.
La fiecare ediţie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici întâmplător, nici întunecat, nici nu a mai aparţinut trecutului. După sute de ani el a avut prilejul să renască prin tot ce a avut mai omenesc şi etern: ARTA. Încercând să reînvie o epocă ce părea apusă pentru totdeauna, Festivalul Sighişoara Medievală îşi propune să smulgă prezentului o fărâmă care, în decoruri de Ev Mediu şi în cântece de menestreli, va fi trăită de participanţi ignorând efemeritatea trecerii noastre pe această lume.
Importanţa acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin intermediul artei, cu ajutorul genuri specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica, nu mai puţin importantă fiind diversificarea şi multiplicarea formelor de comunicare culturală, care implicit facilitează o mai bună înţelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific Sighişoarei.

Alte activitati culturale puteti gasi aici:

http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/000032C2?OpenDocument

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 CARL WOLF - (1849-1929)
Se evidentiaza ca un important cercetator economic transilvanean. Dupa terminarea studiilor la Scoala din Deal, urmeaza cursurile Universitatiilor din Heidelberg si Viena, specializandu-se in studii juridice. Se remarca in publicistica vremii devenind ziarist la " Neuer Freien Presse" la Viena si apoi redactor-sef la "Siebenburgisch-Deutschen Tageblattes" din Sibiu (1874). In anul 1881 este ales deputat in Parlamentul de la Budapesta.
Preocuparile sale stiintifice sunt legate de evolutia mestesugurilor, a profesiunilor si a agriculturii, devenind conducatorul "Institutului Bancar Transilvanean". Apropiat de politica creditului pune bazele "Reiffeisen-Genossenschaft", fiind interesat si de constructia cailor ferate si de electrificare. Printre altele este intemeietorul asociatiei ardelene "Karpatenvreins"in 1880.
 Sursa: http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/0000356A?OpenDocument

 

4. CNIPT Sovata

imagine sovata.jpg

 

Date de contact

Telefon: 0365-082197
Fax: 0365-082198
Persoana de contact: Orban Denes
 

Obiectiv principal

Lacul Ursu

Lacul Ursu este cel mai mare lac heliotermic din Europa, comoara orasului si a statiunii Sovata.Teritoriul actualului lac era un fanat care purta numele Groapa lui Cristofor.

In data de 27 mai 1875, in urma unei ruperi de nori, unei averse, s-a format un crater pe fundul caruia apa a inceput sa se acumuleze si astfel s-a format lacul care si-a capatat forma sa actuala in 1881.Numele i-a fost dat de catre localnici datorita formei sale asemanatoare cu o piele de urs.Statiunea s-a construit in jurul lacului Ursu, apa lacului si namolul extras fiind prielnici pentru tratarea diferitelor boli. In prezent exista un strand si o baza de tratament balnear pe malul lacului Ursu, acesta fiind locul de recreatie si agrement cel mai preferat de turisti in Sovata.  

 

Evenimente principale

Zilele Lacului Ursu si Festivalul Dovleacului   
http://www.sovatacnipt.ro/index.php/ro/evenimente .
 

Obiceiuri locale

Prelucrarea sarii, preparea cozonacului secuiesc si a langosului traditional cu diferite sortimente, prepararea diferitelor mancaruri secuiesti
 

Personalitati culturale ale zonei

Kusztos Endre, Bocskai Vince, Jozsa Andras, Gub Jeno, Kuti Denes, Santa Csaba, Suciu Maria, Kiraly Csaba, Marton Bela, Szocs Timea, Nemet Attila, Kulcsar Annamaria.
 

5. CNIPT Gheorgheni

 cnipt gheorgheni.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Gheorgheni

Date de contact

Jud. Harghita, România


E-mail:office@visitgheorgheni.ro
http://www.cniptgheorgheni.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Obiective turistice

* Biserica gotică a fost sfințită în 1498, între 1756 și 1837 a fost reconstruită de mai multe ori.
* Biserica catolică armenească a fost construită între 1730 și 1734 folosind materialele de la o capelă din 1650. În anul 1748 biserica a fost fortificată cu ziduri și turnuri. Parohia a fost înființată în anul 1769.
* Biserica reformată a fost construită între 1895 și 1899, iar Biserica ortodoxă între 1929 și 1937.
* Capela romano-catolică maghiară și armenească Sfânta Ana. Prima a fost construită în secolul al 13-lea, iar a doua în anii 1700.
* Clădirea școlii a fost terminată în 1783.
* Casa Vertán, azi muzeul Tarisznyás Márton, odinioară centrul de comandă al regimentului 1 secuiesc de infanterie, a fost construită între 1770 și 1778.
* Parcul Dendrologic Grădina Csiki, este o grădină botanică înființată de avocatul Dr. Csiki Dénes, cu o suprafață de 16 ha și incluzând 185 de specii.
* Muzeul găzduieşte expoziţii care prezintă meşteşugurile tradiţionale ale zonei, exploatarea, transportul şi prelucrarea tradiţională a lemnului, istorie locală, artă populară şi arte plastice.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 - Gheorgheni( jud. Harghita)- festival folcloric;
- Târg lunar la Miercurea-Ciuc;
- Târg de Crăciun în Odorheiu Secuiesc;
- Expoziție și târg de Crăciun al produselor tradiționale locale la Miercurea Ciuc;
- Expoziție de arte plastice;
- Târgul produselor tradiționale locale la Miercurea-Ciuc;
- Târg de animale la Dănești;
- Expoziție de lucrări din materiale refolosibile la Consiliul Județean;
- Topliţa (jud. Harghita)- Festivalul Fanfarelor;
- Ditrău( jud. Harghita)- manifestare folclorică pe 1-3 februarie;
- Băile Jigodin, oraş Miercurea Ciuc( jud. Harghita)- festivalul folcloric Primăvara harghitană;
- Tulgheș(jud. Harghita)- Festivalul Munților Carpați, 26-27 iulie;
- Topliţa (jud. Harghita)- sărbătoarea suirii oilor la munte numită Sâmbra oilor

Sursa:http://www.cniptgheorgheni.ro/programe-evenimente.php

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Caracteristicile regiunii asigură posibilităţi bune celor cărora le place să se plimbe cu bicicleta. În regiune sunt mai multe drumuri forestiere, care conduc la cele mai spectaculoase locuri ale muntelui. Diferenţa de nivel nu este prea mare, de obicei 200-300 de metri.

În mai multe locuri puteţi să vă apropiaţi cu maşina de drumul pentru biciclete, astfel scăpaţi de efortul urcușului cu bicicleta, şi aveţi posibilitatea de a coborî numai cu bicicleta.

 

6. CNIPT Blaj

 Campia Libertatii.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Blaj

Date de contact

 Adresa: Blaj, Parcul Avram Iancu FN
Tel.: 0358 100 356
Email: contact@viziteazablajul.ro
Web: www.viziteazablajul.ro
FB: Visit Blaj

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

CAMPIA LIBERTATII

Prezentarea obiectivului turistic Campia Libertatii

În lunca Târnavei Mari, situate în spatele catedralei şi a şcolilor, se află câmpia unde s-a ţinut Marea Adunare Naţionala de la 3/15 mai 1848. Tot aici, în anul 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii. La 28 noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei. Ansamblul monumental “Gloria” care domină Câmpia Libertăţii a fost inaugurat în anul 1977.La baza monumentului propriu-zis dăltuit din piatră, înalt de circa 18 m. , reprezentând o poartă a istoriei-sunt încrustate istoricele cuvinte “Vrem să ne unim cu ţara!”.Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În formă de semicerc în dreapta şi în stânga monumentului se află o suită de 26 de busturi din bronz reprezentând pe cei mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti.Aceste busturi au fost dezvelite în anul 1973.

Sursa: http://viziteazablajul.ro/obiective-turistice/

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 In fiecare an, in prima jumatate da lunii mai Blajul imbraca straie de sarbatoare pentru a comemora cel mai important eveniment din instoria sa, Marea Adunare Nationala din 3 / 15 mai 1848. Pe parcursul unei saptamani vizitatorii pot participa la numeroase evenimente culturale precum: expozitii de arta, lansari de carte sau sesiuni de comunicare. Incepand cu anul 2009 a fost reinviat un obicei al elevilor si dascalilor din perioada interbelica, parade cu torte si calareti. Sarbatoarea se incheie in fiecare an pe Campia Libertatii cu spectacole de muzica populara si pentru tineret, si cu un superb foc de artificii.

Sursa: http://viziteazablajul.ro/event-directory/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Iubitorilor de vin, avem vacanta perfecta pentru voi: Valea Tarnavelor din judetul Alba. Aceasta zona este renumita pentru vinurile-i parfumate ce cuceresc turistii dornici sa viziteze o podgorie de renume din tara.
Podgoriile de pe Valea Tarnavelor sunt un adevarat taram fermecat al strugurilor, fiind situate doar la 10 km de Blaj.

Indiferent daca sunteti iubitori ai unui vin anume sau ai strugurilor mari si dulci, la podgoriile de pe Valea Tarnavelor veti descoperi o lume ascunsa, creata de talentati viticultori ce si-au cultivat pasiunea pentru vin, transmisa din generatie in generatie.

Viile de pe valea Tarnavei Mici sunt cunoscute inca de pe vremea dacilor. Chiar Burebista a dat ordin ca acestea sa fie distruse. Din fericire, tradiţia a continuat. Şi a continuat bine, caci germanii care s-au asezat pe aceste meleaguri au adus cu ei soiuri de struguri de vita nobila.

Dupa ce v-ati rasfatat cu un pahar de vin si ati aflat secretele producatorilor, puteti vizita obiectivele turistice din zona.
Cetatea de balta se afla pe raul Tarnava, la peste 20 km de Blaj si merita vizitata.
Localitatea adaposteste Castelul Bethlen-Haller, construit in anul 1614 si care a apartinut mai multor familii de nobili maghiari. Pentru ca sa fie in ton cu bogatia podgoriilor din zona, castelul are si o pivnita incarcata cu vinuri de calitate.

Drumul vinului pe Valea Tarnavelor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Sursa: http://viziteazablajul.ro/trasee-turistice/

 

7. CNIPT Poiana Brașov

 cnipt poiana brasov.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Poiana Brasov

Date de contact

ADRESA

Str. Poiana Soarelui nr. 138, Poiana Brasov, jud. BRASOV

TELEFON

0040 268 327 298

E-MAIL

cnipt@brasovcity.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 In statiune, locurile de cazare sunt distribuite in hoteluri si pensiuni, cu grad de clasificare de 2, 3 si 4 stele. Statiunea beneficiaza de o baza complexa pentru practicarea sporturilor de iarna: partii, instalatii de transport pe cablu (teleschiuri, telecabine si telegondola). 
In statiune exista centre de inchiriat echipamente pentru sporturile de iarna, biciclete, scutere si alte mijloace de transport, folosite pentru agrement. 
Locuri care pot fi vizitate in Masivul Postavarul: Pestera de Lapte, Pietrele lui Solomon, Muchia Cheii (abruptul Itvig), Templul Idolilor (Bisericuta Paganilor), rezervatia Tampa. Traseul Poiana Brasov – Varful Cristianul Mare este deservit de 2 telecabine care il parcurg in 5-6 minute.

Pe Masivul Postavarul, prima cabina a fost construita in anul 1883, iar primul concurs de schi din Romania a avut loc aici, in anul 1906, primii schiori urcand pe Postavarul in anul 1895. In anul 1951, dotarile existente la acea vreme au permis organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna. Dezvoltarea cea mai mare a statiunii se petrece in ultimii 30-40 de ani, cand se construiesc noi hoteluri si apar partii si instalatii de transport pe cablu. Astazi exista 9 partii si 7 instalatii de transport pe cablu.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Toate evenimentele din Brasov: 

http://www.poianabrasovinfoturist.ro/evenimente/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Traseele schiabile aici:

http://www.poianabrasovinfoturist.ro/trasee-schiabile/

Traseele montane aici:

http://www.poianabrasovinfoturist.ro/trasee-montane/

 

8. CNIPT Petroșani

 cnipt petrosani.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Petrosani

Date de contact

Str. Mihai Viteazu, nr. 8

(intersecția str. Mihai Viteazu – DN66)

Petroșani, jud. Hunedoara

Telefon/ Fax: 0254 542 820

www.cniptpetrosani.ro

contact@cniptpetrosani.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Defileul Jiului

Parcul Național Defileu Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara.

În arealul parcului se află Mănăstirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșaniși Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu și al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași.

Parcul Național Defileul Jiului a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie(privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha.

Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu), la vest și Munții Parâng (ce aparțin grupei muntoase Parâng-Șureanu-Lotrului), la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturicalcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structurășistoasă, cu inserții de cloritoid).

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor.

Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea), în asociere cu carpen (Carpinus betulus) sau frasin (Fraxinus).Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte.

Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară – Defileul Jiului (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun (Ursus arctos, râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii) și liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus); patru specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata) și porcușorul de vad (Gobio uranoscopus); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru (Osmoderma eremita), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), rădașca ( Lucanus cervus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), croitorul alpin (Rosalia alpina), gândacul roșu (Cucujus cinnaberinus) și racul de ponoare (Austropotamobius torrentium).

Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb(Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder de copac (Martes martes), pârșul comun (Myoxus glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârla de zid (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), broască-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă brună (Bufo bufo), tritonul de munte (Triturus alpestris) sau salamandra de foc (Salamandra salamandra).

La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a Directivei Consiliului Europei – 92/43/CEE) din specia Tozzia carpathica, cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului.

Accesul in defileul Jiului se face astfel:

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Zilele municipiului Petroşani

Prima ediţie a acestei manifestări cultural-artistice s-a desfăşurat în perioada 29-30 noiembrie 2001, iniţiativa primarului dr. Gherghe David fiind foarte bine primită de cetăţeni. Din acest motiv, s-a instaurat o tradiţie a sărbătoririi Zilelor Municipiului Petroşani, continuând an de an, spre plăcerea publicului petroşenean.

Sursa si alte evenimente: http://cniptpetrosani.ro/calendarul-evenimentelor-culturale/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Pârtii de schi Parâng

    1. Pârtia „B” – lungime: 3200 m,  dificultate: avansati + începãtori 
    2. Pârtia „A” – lungime: 350 m, dificultate: începãtori
    3. Pârtia „EuroParâng” – lungime: 600 m, dif. nivel: 180 m, dificultate: medie
    4. Pârtia „Sub Telescaun” – lungime: 367 m, dif. nivel: 103 m, dificultate: medie
    5. Pârtia „C” – lungime: 250 m, dif. nivel: 70 m, dificultate: medie
    6. Pârtia „Culoarul Porcului” – lungime: 750 m, dificultate: medie

 

9. CNIPT Zalău

zalau poza.png

 

 Date de contact:

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău; Adresa: Piața Iuliu Maniu, nr. 4-6; Adresa e-mail: contact@turismzalau.ro; Telefon: 0360 566 100; 0732 430510; Fax: 0360 566 101. site: http://www.turismzalau.ro/index.php/ro/

 

Obiective turistice Municipiul Zalău

Clădirea Transilvania, Clădirea Primăriei Municipiului Zalău, Clădirea Direcției Județene pentru Cultură, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul de Artă „Ioan Sima” Zalău, Casa memorială Ady Endre, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Clădirea Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Fântâna cu îngerași, Grupul statuar Wesselényi,.

Detalii link: (http://www.turismzalau.ro/index.php/ro/obiective-turistice-menu-ro/obiective-turistice-din-zalau?start=9)

Obiectiv turistic principal din Municipiul Zalău:

Clădirea Transilvania

Clădirea Transilvania este una dintrte cele mai importante și valoroase dintre clădirile de patrimoniu ale municipiului Zalău, un exemplu caracteristic de clădire în stil eclectic.

Construcția sa a început la mijlocul sec. al XIX-lea și, pe baza fotografiilor existente putem afirma că întregul complex, al cărui numele vine de la un restaurant care a funcționat la parterul clădirii, era finalizat în anul 1901. Este o clădire pentru construcţia căreia arhitecţii au adoptat soluţii simple şi funcţionale, decoraţiuni medievale îmbinate cu elemente arhitecturale, inovatoare la acea vreme. Aceasta este localizată în partea sudică a pieței centrale a orașului vechi, fiind un complex compus din 3 corpuri de clădire: corpul A, construit în stil baroc, constituind casa Wesselenyi; corpul C, cu faţada spre actualul parc din piaţa centrală a oraşului; corpul central, construit cu scopul de a adăposti „Teatrul Orăşenesc" din Zalău, în prezent corpul B. Aceste 2 corpuri au fost construite în stilurile arhitectonice din vremea respectivă. În „Programul de construire”, destinația construcției avea următoarea repartizare: restaurant; cafenea; un mic hotel, care să asigure camere pentru oaspeţi; locuinţe cu două şi trei camere pentru mandatari; o sală de dans, care să poată găzdui şi spectacole de teatru, aşezată în mod obligatoriu spre stradă.

În ultimii ani, asupra clădirii s-a intervenit cu mai multe lucrări de reabilitare, acestea fiind abordate gradual, în mai multe etape, și din mai multe surse de finanțare (buget local, buget național, Fondul European pentru Dezvoltare Regională). Clădirea face parte din categoria clădirilor orăşeneşti cu funcţiuni multiple.Până în anii 1920 spaţiile au avut, aproximativ, destinaţia iniţială din proiectul de arhitectură, care însă, de-a lungul timpului, s-au schimbat în: cafenea, restaurant, tipografie, farmacie, măcelărie, tutungerie, magazine, birouri ale administrației locale și locuințe, sucursală CEC, cinematograf, agenție de turism.

 

Evenimente

„Haidaț pă la noi! Deschideți lada cu zestre sălăjeană” este un eveniment organizat de Municipiul Zalău, prin CNIPT Zalău, în parteneriat cu 15 primării din județul Sălaj, prin centrele lor de informare turistică și cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sălaj Plus” și are ca scop promovarea ofertei turistice și a tradițiilorlocale. Publicul participant descoperă în „lada cu zestre sălăjeană” informații despre obiective turistice, dansuri populare interactive, obiecte tradiționale și produse locale, concursuri și alte surprize.

Alte evenimente anuale, organizate în Municipiul Zalău: Zilele Municipiului Zalău și Festivalul Roman Zalău – Porolissum (festival de reconstituire istorică concentrate pe istoria antică), eveniment cu ocazia Zilei de 1 Iunie, FolkFest, Festivalul Național de Folclor „Cânt și dans pe plai străbun”, Caravana Filmului Românesc – Cartea și Filmul, Tenaris CineLatino,Ziua Internațională a jazz-uluila Zalău, Festivalul Internațional de Folclor „Ecouri meseșene”.

 

Personalități

Kincs Gyula (scriitor, ziarist), Fati Lucia (profesoară, artist plastic), Matei Alexandru (arheolog), Lucăcel Flavius (artist plastic), Badiu Maria Pia (artist plastic), Florian Pop (matematician, cercetător), Dinu Iancu Sălăjeanu (solist muzică populară).

 

10. CNIPT Sângeorgiu de Pădure

cnipt sangeorgiu de padure.jpg

Date de contact

Centrul National de Informare si Promovare Turistica Sangeorgiu de Padure

Piata Rhedey, Nr. 1, Sangeorgiu de Padure, Jud. Mures

Tel:0265578797

Site: http://www.turism-sangeorgiudepadure.ro/

E mai: Istvan Menyhart <turismsangeorgiudepadure@gmail.com>

Coordonator: Alina Dragan

 

Obiectiv turistic  principal

1.Castelul Rhedey

Una dintre cea mai frumoasă şi impozantă clădire din Sângeorgiu de Pădure, este  castelul cu două etaje construită în stil neobaroc, a familiei Rhédey. Castelul a fost construit în secolul al XVII-lea, de către contele Rhédey László pe locul unui castel mai vechi.

Castelul Rhedey gazduieste in prezent mai multe expozitii doua permanente si doua temporare…..o expozitie permanenta ne invita in lumea pictorului Datu Victor, prin picturile expuse, iar a doua expozitie comemoreaza, amintirea satului de sub ape Bezidul Nou.

http://www.turism-sangeorgiudepadure.ro/index.php/obiective-turistice/monumente-istorice/221-castelul-rhedey-din-sangeorgiu-de-padure

http://www.punctul.ro/regina-angliei-cu-radacini-la-sangeorgiu-de-padure/

Alte obiective turistice din regiune: Biserica Reformata, Lacul Bezid – singurul lac de baraj artificial din judetul Mures, Monumentul satului inundat, Muzeul Palariilor de Paie de la Criseni, etc.

 

Eveniment principal:

 Festivalul Sfantul Gheorghe, se desfasoara in fiecare an in luna aprilie, ZILELE ORASULUI SANGEORGIU DE PADURE

 FARSANGUL DIN SANGEORGIU DE PADURE, FESTIVALUL PALARIILOR DE PAIE DIN CRISENI, GALOPUL CAILOR DIN SCAUNUL MURESULUI,COMEMORARE LA MONUMENTUL DIN BEZIDUL NOU,FESTIVALUL JOCULUI, PORTULUI, OBICEIULUI SICANTECULUI ”PE MURES SI PE TARNAVE”

 

Obicei specific 

Balul strugurilor

Oboseala de după culesul strugurilor era spulberată prin dansul și distracția de după. Azi această sărbătoare se ține din strugurii cumpărați o dată cu venirea toamnei.

http://www.turism-sangeorgiudepadure.ro/index.php/prezentare-generala/obiceiuri/161-obiceiuri-fesztive-zile-de-sarbatoare

 

Personalitati:

 Bodor Peter s a nascut in 22 junie 1788, in Sangeorgiu de Padure, renumit mester si mecanic, care prin cunoștințele sale inginereşti a avut rol important în fabricarea tunurilor folosite în revoluţia de  la 1848, dar tot de numele lui se leagă şi fântâna muzicală care a existat în centrul oraşului Târgu-Mureş (la curgerea apei cânta melodii frumoase/ copia fântânii se află la Margitsziget, Ungaria) precum şi orga bisericii reformate din Chibed.

Claudine Rhédey, stră-stră-stră bunica reginei Angliei

Strămoaşa familiei regale a Marii Britanii s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure, prin căsătorie, Claudia Rhedey a primit titlul de contesă de Teck şi a primit şi cel de contesă de Hohenheim. Claudia este strămoş al casei regale Windsor, adică Hanovra – casa britanică schimbându-şi, în anul 1914, numele din Hanovra în Windsor, atunci când Anglia a intrat în primul război mondial împotriva Germaniei.

 Fiul ei, Francisc Wurtemberg (Franz Paul Karl Ludwig Alexander Herzog von Teck) s-a căsătorit cu prinţesa Mary Adelaide, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II.

Nepoata Claudiei Rhedey rezultată din urma acestei căsătorii, Mary Prinzessin von Teck, s-a căsătorit cu George al V-lea, nepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi bunicul Elisabetei a II-a, care în 1910 a ajuns regele Angliei. Fiul lor, cunoscut sub numele de George al VI-lea, prinţul moştenitor, s-a căsătorit cu o prinţesă grecoaică, Marina (Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon care a trăit între anii 1900 şi 2002), cu care au avut o fiică, Elisabeta a II-a, actuala regină a Angliei.

Datu Victor,

Renumit pictor, nascut la Sangeorgiu de Padure, in anul 1932. Este unul dintre cei mai originali pictori mureseni.

A studiat Liceul de Arta Tg Mures, dupa care a urmat cursurile de arte decorative “Ion Andreescu” din Cluj.

Aplicatii

Aplicația telefonică pentru obiectivele turistice din zona superioară a Târnavei mici se poate descărca de pe următoarele linkuri:

Pentru Android

https://play.google.com/store/apps/details…

Pentru Iphone

https://itunes.apple.com/…/turism-sangeorgiu-…/id1064030872…

 

11. CNIPT Făgăraș

cnipt fagaras.jpg 

Sursa: Site-ul CNIPT Fagaras

Date de contact

 CNIPT FĂGĂRAȘ
Adresa: str. Republicii, Nr. 3
Loc. Făgăraș, Jud. Brașov
Telefon: +4 0268 210 000
FAX: +4 0268 313 020
E-mail: info@turism-fagaras.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

CETATEA FĂGĂRAȘULUI

Centrul unuia dintre cele mai mari domenii din Transilvania, care la 1632 cuprindea 62 de sate, cetatea Făgăraşului a fost, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi mai cu seamă în secoul al XVII-lea, reşedinţă nobiliră şi princiară importantă.

    Construirea unui punct fortificat la Făgăraş trebuie pusă în legătură cu poziţia sa strategică – la jumătatea drumului comercial dinspre Sibiu şi Braşov şi în vecinătatea Ţării Româneşti (de a cărei istorie a fost legată), stăpânirea cetăţii dovedindu-se foarte importantă pentru voievozii şi principii Transilvaniei. Ştefan Mailat şi Gaşpar Becheş au folosit-o ca piesă de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei, Mihai Viteazul a considerat-o ,,cetate de scaun”, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate faţă de Alba Iulia în modernizarea fortificaţiilor, iar Mihail Apafi o va transforma, datorită poziţiei sale întărite, în reşedinţă princiară. Aici, în cetatea Făgăraşului s-au ţinut între 1670 şi 1691 11 Diete şi 18 delegaţii (reuniuni mai restrânse), în timp ce la Alba Iulia 15 Diete şi 3 delegaţii.

    Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”.

    Cercetările arheologice din cetate desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii. Distrugerea violentă relevată de cercetările arheologice a curmat brusc, către mijlocul secolului al XIII-lea, existenţa acestei fortificaţii, distrugere ce poate fi pusă în legătură cu invazia tătară din 1241. Tipologic, fortificaţia de lemn se încadrează în sistemul general de apărare practicat în Transilvania.

    Cetatea de zid, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, prezintă o planimetrie de tip patrulater neregulat, cu latura de est mai lungă şi apărată de un turn de avanpost de tip barbacană, la o distanţă de circa 20 de metri de cetate. Incinta era formată de un zid patrulater de tip crenelat, întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar şi unul rotund de tip donjon (care este şi cel mai înalt turn al cetăţii). Paramentul zidurilor de apărare prevăzute cu ambrazuri aveau la partea superioară, în spatele crenelurilor un drum de strajă, din bârne groase, ale căror urme în zidărie se mai pot vedea şi acum în unele spaţii netencuite.

    Tipologic, în această fază, cetatea Făgăraşului se poate defini ca o fortificaţie de apărare cu caracter militar. Ca stil de construcţie, cetatea corespunde în secolul al XVI-lea, sistemului de fortificaţii occidental introdus în Transilvania începând cu secolul al XIV-lea.

    Veacul al XVI-lea aduce cu sine cele mai importante modificări petrecute în arhitectura cetăţii Făgăraşului, care vor transforma cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificaţie exterioară.

    Iniţiatorul acestor ample lucrări va fi Ştefan Mailat (voievod al Transilvaniei între 1534 -1540 şi proprietar al cetăţii între 1528-1541) care separă planul de castel (locuinţa nobiliară) de planul de cetate (construcţia militară propriu-zisă). Înconjoară cetatea de piatră cu zid de apărare, zid care va îngloba şi turnul barbacană, cu fante pentru artilerie, coronament crenelat, respectând planimetria vechilor ziduri de apărare. Zidurile interioare sunt dublate cu ziduri de cărămidă, culoarele astfel create având diferite destinaţii – casele voievodului, sufrageria căpitanului etc. Tipologic, toate acestea transformă cetatea de apărare într-un castel seniorial fortificat.

    Gaspar Békés, proprietar al Făgăraşului între 1567 – 1573, realizează şanţul din jurul cetăţii, pământul scos fiind folosit pentru întărirea părţii interioare a zidurilor.

    La sfârşitul secolului al XVI-lea este posibil ca în timpul lui Ştefan Bathory (voievod al Transilvaniei între 1571-1586) şi a lui Balthazar Bathory (stăpân al cetăţii între 1588-1594) să se fi efectuat transformarea tuturor celor patru laturi ale vechii cetăţii în apartamente şi înglobarea celor patru turnuri la nivelul acestora. Tot acum începe construirea primului bastion care va purta numele familiei, în colţul sud-estic al incintei exterioare, dar care va fi terminat ulterior. De numele lui Balthazar Bathory se leagă o serie de transformări estetice importante şi ridicarea unui nivel trei, cel puţin, deasupra uneia dintre laturile cetăţii (cea sudică), ancadramente de piatră păstrând blazonul lui.

În secolul al XVII – lea, transformările arhitecturale stabilesc forma actuală a complexului fortificat de la Făgăraş.

    Gabriel Bethlen (principe al Transilvaniei între 1613-1629), unul dintre cei mai importanţi constructori ai cetăţii, întocmeşte, în 1623 un plan privind lucrările de construcţie şi modernizare a cetăţii în 36 de puncte, plan care prevedea printre altele, construirea a încă trei bastioane prevăzute cu cazemate, realizarea unui număr de 600.000 de cărămizi într-un an de către 1500 de iobagi permanenţi, organizaţi în trei schimburi, cărămizi necesare ridicării bastioanelor. Gabriel Bethlen va reamenaja sălile interioare ale castelului, va construi loggiile de pe latura de sud a castelului în stil italian, deschise spre curtea interioară pe arcuri a şase pile de zidărie masive şi impunătoare. Ferestrele curţilor interioare au ancadramente simple, dar elegante, intrările de pe loggie au samblaj sculptat în meplat sau în relief cu motive renascentiste. Gustul estetic al acestui principe, influenţat de Renaşterea italiană (a adus din Italia arhitecţi şi meşteri sticlari din Murano care vor lucra pentru curtea princiară de la Făgăraş), a insuflat eleganţă şi frumuseţe unei construcţii mai mult militară decât utilitară.

    Lucrările de modernizare au continuat şi sub Gheorghe Rakóczi, principele Transilvaniei între 1631-1648, când sunt podite cele patru bastioane, este contruit corpul de gardă, lipit de partea nordică a turnului porţii; tot acum este pietruit şi şanţul cetăţii, care în caz de atac îşi putea tripla volumul de apă, sunt reparate podurile de acces – cel de pe latura de est şi de pe latura de nord.

    Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, ultimii proprietari nu mai întreprind lucrări de amploare, ci doar operaţiuni de reparaţii şi întreţinere. Trecerea Făgăraşului în proprietate austriacă, în 1696 şi transformarea în garnizoană a însemnat începutul unei perioade de degradare surprinsă şi în inventarul din 1726. Servind unor scopuri militare, castelul şi cetatea de la Făgăraş îşi pierd eleganţa şi măreţia de odinioară.

    Între 1918 şi 1948 a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aici a fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia. În anul 1939, polonezii şi-au găsit în cetate un refugiu.

    Între anii 1948-1960, cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici, iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea.

    Măreaţă şi impunătoare, cetatea Făgăraşului, pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ţării”, îşi aşteaptă liniştită ,,recunoaşterea îndrăzneţelor fapte ale trecutului”.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Traditii Tara Fagarasului

Ansamblul de obiceiuri si credinţe înrădăcinate, păstrate, folosite si transmise din generaţie în generaţie si cunoscut sub numele de tradiţie a jucat nu doar un rol de distracţie în viata locuitorilor acestei zone. Respectarea lui a mărit rezistenta oamenilor la îndelungata oprimare la care a fost supusa zona. Aceste datini se mai admira si azi cu prilejul diferitelor sărbători religioase, în cadrul manifestărilor legate de momente importante din viata omului (naştere, nunta, înmormântare) sau de activităţile agricole.

    In ajunul sau în prima zi de sărbătoare a Crăciunului pornesc colindătorii, organizaţi, în lumea satului fagarasean, în trei grupuri : « stelarii », « Irozii »si ceata feciorilor. Grupul « stelarilor » este format din 4-S copii de scoală ce merg pe la casele oamenilor cântând colinde si ducând « steaua » frumos împodobita, având în centru icoana Naşterii Domnului. în unele sate din Tara Făgăraşului aceşti copii poarta peste căciula un « capeneag » de forma cilindrica, împodobit cu chipuri de îngeri, mici iconiţe, cruciuliţe si lanţuri din hârtie colorata ; la brâu ei poarta săbii de lemn cu care bat în ritmul cântecului si al rostirii textului.

    Grupul «Irozilor» este format din 6-8 copii mai mari (14-15 ani), fiecare costumat în funcţie de un rol bine stabilit : Irod, cei trei crai, un militar, un preot, un cioban, un caraus, ce interpretează scene biblice legate de Naşterea Mântuitorului.

    Activitatea cetei de feciori începe de Crăciun si continua până la sărbătoarea Sfântului Ioan (7 ianuarie). Formata din 7-18 persoane (tineri ce sunt de însurat, în vârsta de 18-25 ani), ceata funcţionează ca o asociaţie ce are în frunte un sef numit « vătaf » sau «jude » si este însoţita frecvent de o masca numita « borita » sau « turca ». Principala sarcina a cetasilor era de a organiza dansurile si petrecerile tineretului de la sate în sărbătorile de iarna, sa colinde de Crăciun, sa îndeplinească diferite rituri si ceremonii, majoritatea cu un caracter vădit arhaic. Unele cete îsi prelungeau activitatea, cu atribuţii mai restrânse, întreg anul.

    Majoritatea cetelor se constituie de Sfântul Nicolae (6 decembrie) : se fixează persoanele ce intra în ceata, se aleg conducătorii - un vătaf mare si unul mic - precum si cei ce îndeplinesc alte funcţii în cadrul cetei (un stegar, un « colcer » ce are în grija alimentele, un cârciumar ce are grija de băutura, un casier). Până la Crăciun, activitatea cetei se reduce la pregătiri : se caută o « gazda », se învata colinde, se angajează lăutari, se face masca « boritei » si steagul, se cumpăra băutura si lemnele, se pune la punct îmbrăcămintea si podoabele. în tot acest timp se frecventează sezatorile de fete, nu numai pentru a dansa si petrece, ci si pentru a obţine ajutorul fetelor în vederea împodobirii steagului sau a măştilor.

    Personajul cel mai interesant al cetei, acolo unde el se mai păstrează, este « borita » sau « turca » - o masca ce are o înfăţişare compozita : « barza cu coarne de cerb » sau « cerb cu cioc de barza », putând semăna tot asa de bine si cu alte pasări sau cornute.

    In zilele noastre aceasta masca se face tot mai rar, pierzându-si înţelesul. Ceata desfăşoară mai mult un ceremonial cu caracter social (urări de sărbători, cântece, dansuri, petreceri).

    In partea de est a Tarii Făgăraşului - Comana, Crihalma, Parau, Veneţia, Sercaia - exista obiceiul numit «plugarul » sau « pusul pe grapa ». A doua zi de Paşti , omul care iese prima data la arat în acea primăvara este dus pe grapa pana în mijlocul satului ; îmbrăcat în haine mai rele si înfăşurat în paie (sau în holda verde), el este purtat de 4 feciori voinici pana la fântâna, unde îl aşteaptă 12 ciubere pline cu apa (reprezentând lunile anului) ; feciorii le varsă peste om, iar el fuge stropind prin mulţimea adunata. După ce omul este purtat înapoi acasă, începe jocul la care participa întregul sat.

    La Rusalii (înălţarea Domnului) se face un serviciu religios afara, pe cârnp, pentru semănaturi si recolte bune. în luna iunie se sărbătoresc Sânzienele , sărbătoare păgâna încrestinata cu Naşterea lui Ioan Botezătorul. în ajunul sărbătorii, fetele culeg florile galbene numite sânziene si fac din ele coroniţe pentru fiecare membru al familiei. Aceste coroniţe se arunca pe acoperişul casei, urmînd ca în timpul nopţii Sânzienele - zânele pădurii - sa lase un semn ce arata viitorul fiecărui locuitor al casei.

    In unele sate din Tara Făgăraşului (Sinea Noua), la începutul postului mare, se mai practica roata în flăcări sau baba roata.

    In seara de Lăsata secului, după ce se întuneca, băieţii din sat se aduna pe un deal si dau foc unor roti de car înfăşurate în paie, lasându-le apoi sa se rostogolească pe deal în jos; se striga tot felul de batjocuri la adresa fetelor care nu s-au măritat; seara se termina cu joc si voie buna, cu participarea întregului sat.

    Sezatorile ocupau altădată un loc important în viata satului. Tineri si bătrâni se adunau în gospodăria unuia dintre ei pentru a lucra (tors, cusut, ţesut), a ajuta gazda la diverse activităţi casnice; era un bun prilej pentru a afla noutăţi din sat, pentru a discuta despre nevoile aşezării, dar si pentru a spune glume, a cânta doine, a povesti amintiri sau întâmplări din vecini.

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Costumul popular

  In creaţia artistica populara locala, portul ocupa un loc de frunte prin structura, croi si varietatea ornamentelor ţesute sau cusute, care îi imprima o nota de originalitate.

    Tara Făgăraşului prezintă, din punct de vedere al portului tradiţional românesc, trei zone :
• zona Avrigului, ce grupează localităţile Porceşti, Sebeşul de Jos si
de Sus, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus si de Jos
• zona Făgăraşului, ce cuprinde 51 de localităţi de la Cârtisoara
pana la Sinea Noua si Sercaia
• zona de est, cuprinzând 12 localităţi de la Parau până la Mateias
(nord-vest de Hoghiz)

    Trasaturile generale ale costumului trădează viata si firea oamenilor ce-si duc traiul între crestele munţilor si apa Oltului. Caracteristice sunt simplitatea si eleganta , liniile drepte ale pieselor de port, materialul gros, lungimea si culoarea , modul original de găteala a capului. O trăsătura deosebita este ca toate piesele vestimentaţiei sunt bine strânse pe trup, ceea ce conferă o nota de supleţe. Copiii poarta costume asemănătoare celor maturi dar de dimensiuni reduse, potrivite cu vârsta lor.

    La grupa tinerilor, costumul pentru feciori cuprinde aceleaşi piese ca si la bărbaţii maturi, cu deosebirea ca sunt mai ornamentate : carnasa cu cusături pe poale cu mătase alba si dantela, cioareci, pieptar brodat cu lâna, serpar cu ţesătura, zechea sau cojocul, pălăria sau căciula (în funcţie de anotimp). Vara se poarta pantaloni de bumbac, strânşi pe picior.

    La costumul pentru fata si femeie tânăra remarcam doua forme în evoluţia camasii. Forma tradiţionala, care se încadrează tipului Poncho, asemănătoare cu camasa bărbăteasca, s-a purtat si în prima jumătate a secolului al XX-lea. Forma actuala este brâul de ie sub care foile sunt adunate în creţuri, peste acestea fiind cusuta o brăţara. Ornamentaţia camasii este florala, dispusa pe piept, spate si pe toata mâneca. Peste poalele camasii tradiţionale se punea catrinta cu motive ţesute, iar mai târziu s-a introdus surtul, vărgat vertical si cu alese motive geometrice, având pe poale un volan ; la brâul de ie se poarta poale separate peste care se pune un surt negru învâstrat si cu ornamente florale mari. Se poarta pieptar sau, pe timp rece, jacheta din stofa neagra. Pe cap, în trecut, fata punea o pălărie neagra cu bor drept si cu ciucur de lâna colorata (ce da o nota de originalitate portului popular), iar pe timp de iarna purta o broboada cu franjuri .

    La grupa maturilor se remarca portul femeiesc, care se detaşează în ansamblu de cel al bărbaţilor prin bogăţia numerica si cromatica a pieselor costumului - pastura roşie cu varga ţesuta, ie cu poale lungi si cusături peste cot, bete, căita cu fruntar si pomeselnic, ultimele trei piese fiind tipice pentru zona Tarii Făgăraşului .

    Costumul bătrânilor este caracterizat prin simplitate. Costumul de bătrâna păstrează ia veche, cu poale lungi, cu gura în fata si ornamente cusute în jurul ei, pastura neagra, căita cu fruntar si pomeselnic, pe care îl poarta pe sub barba, lăsând capetele libere pe spate. La costumul pentru bătrâni, tipice pentru zona Tarii Făgăraşului sunt cioarecii, buboul - haina de lâna purtata numai pe ger mare, camasa cu mâneca larga, căciula ascuţita.

 

12. CNIPT Dej

 cnipt dej.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Dej

Date de contact

 Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Dej

P-ta 22 Decembrie 1989 nr. 2A 
Dej, județul Cluj

Telefon:+40 264 211 790
Adresa email: primaria@dej.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Castelul Cornis

Castelul Kornis este situat pe teritoriul localității Mănăstirea. Bazele castelului s-au pus între anii 1553 și 1593, când a fost construită clădirea principală de către Kristof Keresztúri, arhitectura acesteia fiind în stil renascentist.

În anul 1673 a fost ridicat cel de-al doilea etaj al clădirii principale de către Gaspar Kornis. Clădirea castelului se afla în partea sudică a curții. Turnurile clădirii principale (în număr de 3) aveau formă octogonală. În anul 1680, fiul său, Zsigmond Kornis, a finisat castelul și a adăugat bastioane, unul în formă de pană și unul de poartă. Tot el a reparat castelul de pagubele produse în timpul revoltei Curuților de la începutul secolului al XVIII-lea. În anul 1720 a fost refăcut turnul de la intrare. Tot atunci, tavanele încăperilor au fost decorate cu fresce. Înainte de Primul război mondial, Kornis al V-lea părăsește castelul.

Sub mâna comuniștilor, biblioteca de la castel este golită, iar cărțile au fost arse în curte. O parte din țărani au reușit să salveze câteva cărți, care, din nefericire, au fost strânse din nou de către comuniști și arse. Împreună cu cărțile au fost arse și exponate din muzeu (animale împăiate).
Castelul a mai fost faimos pentru copia icoanei făcătoare de minuni de la Nicula. Icoana era amplasată deasupra porții, în partea interioară a turnului. Icoana a dispărut în jurul anului 2004. În anul 1975-1976, castelul primește o ultimă renovare din partea comuniștilor.
În momentul de față, castelul este lăsat în paragină. Terenul, cuprinzând ruinele castelului și școala (construită la sfârșitul secolului al XIX-lea), au fost revendicate de fiica lui Kornis Karoly (în vârstă de 88 de ani), cu scopul de a le recondiționa și pentru a le folosi în scop turistic.

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Salina Ocna Dej este situată în nord-vestul Câmpiei Transilvaniei, în județul Cluj, la o distanță de aproximativ 3 km de orașul Dej, într-o regiune colinară aflată chiar la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Salina face parte din Societatea Națională a Sarii (SALROM București), comercializând sare gemă industrială și alimentară.

În această regiune a Transilvaniei există mari resurse de sare, ce zac în adâncime, având grosimi de sute de metri. Obiectivele principale de activitate desfașurate la Salina Ocna Dej sunt extragerea, prepararea și apoi comercializarea sării geme atât pe piața internă, cât și pentru exportul în țările vecine României. În prezent, extragerea resurselor interne ale salinei se face din Mina Transilvania, care funcționează din anul 1979. În urma descoperirilor arheologice s-a ajuns la concluzia că încă de pe vremea romanilor se practica exploatarea sării în Ocna Dej, aceasta devenind de-a lungul timpului o tradiție. În anul 1882 s-a realizat prima amenajare modernă a locației, iar în anul 1903, după construirea căii ferate Cluj – Dej s-a realizat și primul export de sare. Întrucât funcționa ca și spațiu de extragere a sării încă din perioada stăpânirii romane pe teritoriul românesc, conform izvoarelor și monografiilor istorice, aici a fost construită în trecut o fortificație cu rol de apărare: Castrul Roman de la Gherla.

Salina Ocna Dej este și în prezent exploatată, însa o parte din ea a fost amenajată în scopuri turistice și medicale. Accesul în mină se realizează prin intermediul unor microbuze, special puse la dispoziție pentru turiștii care vor să viziteze mina sau să urmeze un anumit tratament în interiorul ei. Intrarea în salină se face printr-un sistem special amenajat pentru ca aerul cald să nu pătrundă în interior.

Aflată la o adâncime de aproximativ 80 de metri, salina cuprinde o bază de agrement unde au fost amenajate diverse facilități pentru turiștii care vor să își petreacă timpul aici într-un mod plăcut. Există în interiorul salinei spații speciale pentru servirea mesei, leagăne, balansoare, tobogane și chiar un teren de fotbal. O atracție turistică importantă din Salina Ocna Dej este și biserica ridicată aici în anul 2000, după o arhitectură bizantină, cu detalii și ornamente sculptate în sare. Detaliile arhitecturale sunt influențate în cea mai mare măsură de opera lui Brâncuși, iar catapeteasma bisericii urmează modelul tradițional fiind sculptată în lemn de tei.

Recunoscută ca un spațiu propice pentru relaxare, salina atrage multi turiști nu numai datorită amenajării interioare, ci și datorită faptului că reprezintă un loc de tratament foarte benefic și eficient.

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Din Dej, puteţi ajunge în Masivul Vlădeasa şi puteţi parcurge următoarele trasee:

1. Baza de Salvare Vlădeasa - st. Meteo - Vf. Vlădeasa - Pietrele Albe - Dl. Petrieni - Baza de Salvare Vlădeasa

2. Punct Salvare Răchițele - V. Stanciului - Ponorul din V. Seaca - Cab. Vlădeasa - biserica Frăsinenilor - V.Cetății - Vf. Lespezi - Punct Salvamont Răchițele

3. Baza Salvare Vlădeasa - Creasta Vlădeasa - Vf. Plaiului - Dl. Prislopu - Vf. Poiana Mică - Valea Zărnii - Lacul Floroiu - Barajul Drăgan

4. Valea Răchițele - Vârful Cuciulat - Valea Firii - Doda Pilii - Baza de Salvare Doda Pilii

5. Valea Drăganului - Tranișu - Dealul Mincii - Piatra Bănișorului - Vf. Teșiturilor - De. Stânișoara - Baza de Salvare Vlădeasa

6. Stațiunea Băișoara - Şesul Cald - Muntele Mare - Smidele - Căpățâna - Balomireasa - Steaua - Apa Cumpănită - Petreasa - Şaua Ursoaia - Ghețarul de la Scărișoara
Marcaj: bandă roşie
Durata: 17 - 20 ore
Marcaj ce urmează creasta principală a masivului Gilău - Muntele Mare, făcând în pasul Ursoaia racordul cu munţii Bihor-Vlădeasa. Recomandat drumeţilor antrenaţi şi cicliştilor montani cu o bună pregătire. Iarna recomandat dincolo de Muntele Mare numai cunoscătorilor buni ai traseului, corespunzător echipaţi, de preferinţă dotaţi cu schiuri de tură.

7. Muntele Mare - Băișoara - Posibilități de practicare a ciclismului montan. Zona este excelentă pentru practicarea cicloturismului/ ciclismului montan, fiind foarte bine studiată în acest sens. Toate drumurile forestiere şi de car/ tractor şi traseele de drumeţie se pretează, cu câteva rare excepţii, la parcurgerea cu bicicleta de munte.

 

13. CNIPT Zlatna

Imagine.jpg

 DATE DE CONTACT 

Adresa : Str. Tudor Vladimirescu bl.26 ap.32 Zlatna

Nr. de telefon : 0358 401 214

Site : http://viziteazazlatna.ro/retele-cnipt/

Email: cniptzlatna@gmail.com

Persoana de contact : Achim Alexandru – Director Cnipt Zlatna, Tel. 0751 934 160

 

Obiectiv principal

         Biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” este un exemplu rar de biserică veche românească zidită in stil gotic în prima jumătate a sec. XV, probabil 1424, de către Stănislav Hgavoru. Prezintă modificări baroce din anii 1696 si 1744 (altarul nou) si cu picturi murale interioare din sec. XV, XVIII, realizate în spirit stilisticii bizantine. Sunt prezente aici elemente de natură gotică și romană iar picturile vechi și valoroase încă se pastrează în cuprinsul bisericii. 

http://viziteazazlatna.ro/blog/obiectiv-turistic/biserica-ortodoxa-nr-ii-zlatna/

Alte obiective :

 

Evenimente 

Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna

Organizarea Festivalului Internaţional de Film Etnografic este doar una dintre acţiunile menite să releve potenţialul uman al Zlatnei, o modalitate de a ne arăta respectul pentru tradiţiile şi obiceiurile străbune şi în acelaşi timp, deschiderea pentru interacţiunea cu alte culturii.

http://www.etnofilmzlatna.ro/

Festivalul de ROMANȚE  "Te-astept pe-acelasi drum...", In Memoriam Valer Ponoran. https://www.facebook.com/romanteZlatna2015/

Congresul Spiritualității Românești - http://alba24.ro/28-noiembrie-2-decembrie-congresul-spiritualitatii-romanesti-editia-a-xx-a-la-alba-iulia-si-zlatna-dezbateri-despre-cultura-romaneasca-in-lume-532031.html

 

OBICEIURI

Obiceiuri de Anul Nou:

          Obiceiuri de Paste :

 

PERSONALITATI CULTURALE ALE ZONEI

  1. Sava Albescu (1883-1957) -Pictorul moţilor şi mocanilor de pe Ampoi  s-a născut în 26 octombrie 1883, la Boiţa, judeţul Sibiu, dintr-o familie de ţărani modeşti, într-un moment în care lupta naţională a românilor din Transilvania va culmina cu mişcarea memorandistă din anul 1890. http://www.dacoromania-alba.ro/nr34/sava_albescu.htm
  2. Petru Dobra – prefect de Zlatna, erou martir al revoluției de la 1848 din Transilvania
  3. Lukacs Bela (1845-1900) – fiu al Zlatnei de origine aremeană, perosnalitate marcantă a vieții publice, în special din timpul regimului austro-ungar, când devine ministrul comerțului.
  4. Gruzda Janos (1881-1953) – Pictorul inspirat al peisajelor zlătnene. Acesta a fost un creator asiduu în cadrul peisagisticii ardelene,un creator de peisaje care integrează și prezența omului.

 

 

14. CNIPT Câmpeni

cnipt campeni.jpg

 Date de contact 

Tele/fax. : 0258 772  926
Facebook :https://www.facebook.com/cniptcimpeni/
Email : centruinfoturisticacimpeni@yahoo.com
Site :http://cnipt.primariacimpeni.ro/ro_RO/
 

 Obiectiv principal descris

 
 Muzeul Beciul lui Horea Câmpeni aminteşte de evenimentele care au determinat izbucnirea răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (Târgul de primăvară de la Câmpeni – 24 mai 1782).
Acest beci, care a dăinuit peste vremuri, aminteşte de suferinţele şi nedreptăţile de care au avut parte moţii.
În interior se află „POARTA" din acea perioadă, şapte vitrine în care sunt expuse documente istorice legate de răscoala şi obiecte. În fundal domină o frumoasă şi impresionantă pictura murală înfăţişându-i pe Horea, Cloşca şi Crişan.
 
Alte obiective : Mocaniţa
                       Biserica ortodoxa Cîmpeni-Vale
                       Manăstirea Valea Bistrei
                       Pestera Scărişoara, Peştera Poarta lui Ionele,Peştera Huda lui Papară,
                       Domeniul schiabil  Vîrtop,Galeriile Romane -Roşia Montană, Cheile Orâdncuşei,Peştera Urşilor,
                       Dealul cu Melci, Cetăţiile Ponorului,Cheile Râmeţuluui etc. Link:http://cnipt.primariacimpeni.ro/ro_RO/category/atractii-naturale/
 

Evenimente  locale

 
Ziua  Lemnarului -comuna Horea (http://cnipt.primariacimpeni.ro/ro_RO/ziua-lemnarului-horea-matisesti/ )
                      Festivalul Naţional de folclor "Inimi fierbinţi în ţara de piatră"
                              Festivalul National de folclor '' Sus, sus, sus ... la moti,la munte".
Personalităţi : Avram Iancu, Horea , - eroii naţionali ,personalităţii reprezentative pentru zonă.
                   Valeriu Moldovan - luptător pentru drepturile românilor din Transilvania în timpul regimului austro-ungar, publicist, avocat, profesor universitar la Facultatea de Drept din Cluj.
                   ETC.
 

Obiceiuri  zonale

 
Prăgşorul - comuna Bistra (Alba)
 

15. CNIPT Teiuș

 cnipt teius.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Teius

Date de contact

 

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Teius

Adresă: Str. Clujului, 80, Teius, Alba, 515900
Telefon:0258 851 101

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Site-ul nu functioneaza

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

  Site-ul nu functioneaza

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

  Site-ul nu functioneaza

 

16. CNIPT Alba Iulia

cnipt alba iulia.jpg

Date de contact

ADRESA: Aleea Sfântul Capistrano, nr. 28, - Cetatea Alba Carolina

TELEFON: 0371337148

SITE WEB: www.turism.apulum.ro

E-MAIL: turism@apulum.ro

COORDONATOR CENTRU: Mihai Belală

 

Obiectiv principal

DESCRIEREA CETĂȚII ALBA CAROLINA:

            Cetatea a fost construită între anii 1715-1738  după planul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti din inițiativa autorităților habsburgice, fiind caracteristică fortificațiilor de „tip Vauban”. Ansamblul fortificat include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu 7 bastioane şi 6 raveline, delimitate de şanţuri largi şi adânci, porţi de acces şi cazărmi pentru adăpostul trupelor.

Intrarea în cetate se face prin intermediul celor şase porţi amplasate în număr egal, la est şi la vest, câte una pe fiecare linie de apărare. Construite din blocuri de piatră cioplită, porţile se deosebesc prin amploarea dimensiunilor şi complexitatea formelor, patru dintre ele având faţadele bogat ornamentate cu reliefuri şi sculpturi în stil baroc.

            În zona actualei cetăți, în perioada romană, se afla castrul Legiunii a XIII-a Gemina (Apulum) ale cărui ziduri au furnizat material de construcție pentru cetatea medievală (Bălgrad), înglobată la rândul ei în cea bastionară (Carlsburg).

ALTE OBIECTIVE TURISTICE:

Link: http://turism.apulum.ro/obiective-turistice/

  1. Muzeul Național al Unirii;
  2. Sala Unirii;
  3. Muzeul Principia;
  4. Biblioteca Batthyaneum;
  5. Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail”
  6. Catedrala ortodoxă a Încoronării;
  7. Traseul celor trei fortificații;
  8. Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan;
  9. Celula simbolică a lui Horea
  10. Palatul Episcopal;
  11. Palatul Apor;
  12. Palatul Princiar;
  13. Monumentul Custozza;
  14. Monumentul Losenau;
  15. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul;

 

EVENIMENTE

 

http://turism.apulum.ro/evenimente/

  1. Festivalul roman Apulum

Link: http://festivalulromanapulum.ro/

Festivalul se desfășoară anual în preajma zilei de 1 mai și adună peste 200 de reenactori – soldați și civili romani, războinici daci, gladiatori, meșteșugari sau dansatoare. Pe parcursul a două zile, vizitatorii vor putea trăi realitățile unei lumi demult apuse, una cu demonstrații militare romane, cu războaie între daci și romani, cu lupte de gladiatori organizate în cinstea lor, cu ateliere de lucru, cu jocuri și târguri de sclavi.

De asemenea, Garda romană a Legiunii a XIII-a Gemina împreună cu „Lupii de fier ai Apoulonului” oferă spectacole de reconstituire istorică, în fiecare săptămână din sezonul turistic.

Alte evenimente importante:

Bastion Skate Session

Alba Fest

Sărbătoarea Muzicii

Feeric fashion days

Rowmania

Expoziția chinologică internațională

Suflet de român

Festivalul Dilema veche

Sărbătoarea Încoronării

Festival de România – ziua Națională a României

Serbările Iernii

 

PERSONALITĂȚI CULTURALE ALE ZONEI

 

Horea, pe numele său adevărat Vasile Ursu Nicola, a fost conducătorul Răscoale Țărănești de la 1784 din Transilvania, alături de Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan). S-a născut în anul 1731 în satul Arada, care a fost denumit ulterior după numele său.

David Prodan, s-a născut în satul Cioara, jud. Alba, a fost istoric, academician și profesor universitar, specialist în istoria Transilvaniei, teza de doctorat fiind „Răscoala lui Horea”.

Lucian Blaga, poet, dramaturg și filozof, s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lancrăm din județul Alba.

Gheorghe Pavelescu s-a născut pe 13 martie 1915, în Strungari, comuna Pianu, jud. Alba, a fost etnolog și folclorist român, fiind elevul lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradițională.

Augustin Bena s-a născut la 20 octombrie 1880, în Pianu de Jos, jud. Alba, a fost un compozitor, profesor și mare animator al vieții cultural-teatral-muzicale din Transilvania.

Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882 în satul Cenade din jud. Alba, a fost preot, scriitor și prozator român.

Alexandru Borza s-a născut la 21 mai 1887 în Alba Iulia, a fost întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca.

Paul Tomiță s-a născut la 12 iunie 1914, în localitatea Pianu de Jos, a fost profesor titular de golf.

Romulus Rusan, s-a născut pe 13 martie 1935, în Alba Iulia și este soțul Anei Blandiana, alături de care albaiulianul a fondat organizația neguvernamentală Alianța Civică.

Valentin Uritescu s-a născut la 4 iunie 1941 în Vinerea, jud. Alba, este actor român.

Ioan Bocșa s-a născut la 13 decembrie 1947, în Oarda de Jos, jud. Alba, este interpret de muzică populară ardelenească.

 

17. CNIPT Hațeg

 cnipt hateg.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Hateg

Date de contact

 

STR. FLORILOR, NR. 1B, HAŢEG, JUD. HUNEDOARA, CP 335500
0254 770 273, 0354 808 120, 0354 808 121, 0354 808 122

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie naturală protejată de interes naţional din 2004. În 2005 a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfăşurat sub egida Universităţii din Bucureşti care îşi propune promovarea turistică integrată a Ţării Haţegului şi dezvoltarea ei durabilă pe această bază. Ţara Haţegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona – pe atunci o insulă în Marea Tetis – în perioada Cretacicului. Discovery Channel şi alte posturi internaţionale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Haţegului au fost făcute de baronul Franz Nopcsa (1815-1904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetarile au fost reluate abia în anul 1977 de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Ţara Haţegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”.

Hatzegopteryx (singurul zburător, denumit aşa chiar după numele oraşului Haţeg) contrasta prin mărimea sa uriaşă, cu restul vieţuitoarelor de pe insulă – avengura aripilor era de 12 metri.

De asemenea, aici s-a descoperit și Balaurul bondocBalaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Haţegului cu cca. 70 de milioane de ani în urmă. Este singurul dinozaur care are o denumire ştiinţifică în limba română şi nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus de descoperitori culturii româneşti. O machetă în mărime naturală a acestui dinozaur a fost realizată de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley şi poate fi admirată la sediul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Universitatea din Bucureşti din Haţeg, str. Libertăţii, nr. 9A, într-un spaţiu expoziţional dedicat în întregime Balaurului bondoc.

Ţara Haţegului a fost aleasă drept locaţie a unui Geoparc, deoarece acest ţinut îndeplineşte la modul superlativ  condiţiile  stabilite de către UNESCO pentru  înfiinţarea unei asemenea structuri :

– un teritoriu bine delimitat geografic, cu o suprafaţă suficient de mare pentru a permite activităţi legate de dezvoltarea economică;

– existenţa unor situri geologice  cu valoare ştiinţifică şi/sau estetică deosebită, alături de  locuri cu valoare arheologică, ecologică, istorică şi culturală.

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului are o suprafaţă de 102.392 ha, cuprinzând în totalitate localităţile: Densuş, General Berthelot, Toteşti, Răchitova, Sântămăria-Orlea, Sarmizegetusa, Haţeg şi parţial localităţile : Baru Mare, Sălaşu de Sus, Pui, Râu de Mori. Geoparcul se învecinează la sud cu Parcul Naţional Retezat şi la nord şi nord-est cu Parcul Natural Cioclovina-Grădiştea de Munte.

 Sursa: http://www.hateg-turism.ro/

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 I.Activități culturale

– Festivalul Cultural-Artistic “Haţegana” – ediţia a XV-a – Are loc în luna August – Promovarea culturii şi a meşteşugurilor tradiţionale locale; Atragerea turiştilor în zona Ţării Haţegului, areal cu un potenţial turistic important.
– Unirea Principatelor Române – spectacol – 24 ianuarie – Evocarea însemnătăţii evenimentului istoric
– “Despre dragoste şi viaţă în sărbătoare” – spectacol-concurs de Dragobete – 24 februarie – Cunoaşterea tradiţiei vechi a sărbătorii româneşti
– “De ziua ta, mamă!” – spectacol – 8 martie – Evocarea Zilei Internaţionale a Femeii
– Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie – Evocarea actului artistic teatral
– Ziua Mondială a Dansului – 29 aprilie – Atragerea tinerilor către dansul modern, contemporan şi clasic
– Ziua Mondială a Tineretului – spectacol artistic – 2 mai – Sărbătorirea majoratului tinerilor
– Ziua Europei şi Ziua Independenţei de Stat a României – spectacol – 9 mai – Marcarea însemnătăţii celor două manifestări
– Ziua Internaţională a Copilului – spectacol in aer liber/concurs de biciclete – 1 iunie – Sărbătorirea copiilor din unităţile de învăţământ ale oraşului
– Ziua Eroilor şi Înălţarea Domnului – 40 de zile după Paşti – Marcarea însemnătăţii evenimentelor
– Ziua Internaţională a Iei Româneşti – prezentare port tradiţional şi spectacol folkloric – 24 iunie – Cunoaşterea bogăţiei şi frumuseţilor portului naţional
– Ziua Naţională a Drapelului – ceremonia înălţării Drapelului şi spectacol de cântece patriotice – 26 iunie – Marcarea însemnătăţii respectului faţă de Drapelul naţional
– Ziua Imnului Naţional – 29 iulie – Marcarea însemnătăţii respectului faţă de Imnul de Stat
– Ziua Mondială a Muzicii – 1 octombrie – Evidenţierea valorilor muzicale universal
– Ziua Mondială a Persoanelor de Vârsta a Treia – 1 octombrie – Sărbătorirea Nunţii de Aur
– Toamna Muzicală Haţegană – recital – 29 noiembrie – Îmbunătăţirea culturii muziale a tinerilor
– Ziua Naţională a României – 1 decembrie – Omagierea sărbătorii naţionale
– Săptămâna Colindelor – 25 – 30 decembrie – Sărbătorirea Crăciunului şi transmiterea colindelor tinerei generaţii
– Proiecţii cinematografice – Săptămânal – Socializarea şi petrecerea timpului liber într-un mod plăcut

 

II.Activități de informare

– Şezătoarea în sat – obicei ţărănesc – 14 februarie – Prezentarea de datini şi obiceiuri ţărăneşti
– Ziua Mondială a Poeziei – simpozion – 21 martie – Promovarea poeziei româneşti şi universal
– Ziua Limbii Române – 31 august – Popularizarea celor mai valoroase opere literare româneşti

 

III. Activităţi de educaţie permanentă

– Cursuri de dans popular – săptămânal – Deprinderea dansurilor naţionale

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 

 Trasee montane

1. Haţeg – oraş – Ţara Haţegului – Dep. Haţeg/răul Breazova – 300m alt., muzeu etno, Biserica “Sf. Nicolae” sec.19, sinagogă 1864, Biserica româno-catolică sec.19, Biserica reformată sec.19, “Haţeg-Slivuţ” rezervaţie de zimbri, barajul Răul Mare-Retezat, hidrocentrala, nod touristic

 

2.Trasee spre Munţii Poiana Ruscă:

– spre SV pe Valea Galbenă – Densuş – Ştei – NV – Lunca Cernii de Sus – NV – Poiana Mânjită – Ruşchiţa (sat) – Carieră de Marmură – NV – Izvoare – Vf. Padeş (1374m alt) – NE – Tăul Ursului – Vf. Mesiuta (1238m alt) – Vf. Ruscă (1355m alt) – SE – Poiana Mânjită – Lunca Cernii de Sus – întoarcere pe acelaşi traseu

– spre SV – Sarmizegetusa – aval pe Valea Bistra – Porţile de Fier ale Transilvaniei (pas) – Voislova – confluenţa – N pe Valea Ruscă – Ruşchiţa (sat) – Carieră de Marmură – NV – Izvoare (monument) – Vf. Padeş (1374m alt) – NE – Tăul Ursului – V – Vf. Mesiuta (1238m alt) – Vf. Ruscă (1355m alt) – SE – Poiana Mânjită – Lunca Cernii de Jos (sat) – SE – Ştei – E – Densuş – Toteşti – Haţeg

 

3. Trasee spre Munţii Şureanu:

– N – rezervaţia Slivuţ

– SV – Densuş

– E – sat Subcetate – Deal Orlea (510m alt) – S – Balomir – E – Vf. Crucii (1031m alt) – S- Vf. Seciu (1002m alt) – E – pe Culmea Bârnei – Vf. Lautu – Deal Arsului – peşteri, avene – Vf. Chiciurii (1020m alt)

 

4.Trasee spre Munţii Retezat – Parcul Naţional Retezat:

– SV – Cârneşti – S – Clopotiva – Parcul Naţional Retezat – Vf. Furcătură Clopotivei

– traseu spre Brazi – Rău de Mori – Suseni – Castelul Colţi

– traseu pe Valea Răului Mare spre Zlata (cabană Zlata) – trasee în Parcul Naţional Retezat

– traseu pe Valea Răului Mare spre Zlata (cabană Zlata) – SV – Gură Apei (cabană şi lac)

– trasee în Parcul Naţional – Sântămăria Orlea – Vadu – Sânpetru – S – Nucşoară – Valea Nucşoară – Cabană Pietrele (Pietrile)

– S – Sântămăria Orlea –Ohabă de Sub Piatră – SV – Salasu de Sus – Nucşoară – Cabană Pietrele (Pietrile)

– S – Sântămăria Orlea –Ohabă de Sub Piatră – SV – Salasu de Sus – Nucşoară – Zăvoi – Păros – Peştera (peşteri)

 Sursa: http://www.hateg-turism.ro/trasee-turistice/

 

18. CNIPT Straja

 straja.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Straja

Date de contact

Adresa: Calea Brăii, Nr 110

Telefon: 0354 884 5212

Fax: 0354 884 212

Primaria Municipiului Lupeni

Telefon: 0254 560 725

Fax: 0254 560 515

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Parcul Naţional Retezat

Parcul Naţional Retezat este o arie protejată de interes naţional, situată în sud-vestul ţării, pe teritoriul judeţului Hunedoara. Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi Emil Racoviţă. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreşte protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic. Parcul Naţional Retezat este: Tărâmul fermecat, cu ochi albaştri O LUME a lacurilor presărate printre piscuri semeţe… a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante… a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci… a ursului mormăitor, ascuns prin zmeuriş… a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui… a marmotelor gălăgioase şi jucăuşe… O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ

Sursa: http://infostraja.ro/obiective-turistice/

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Colindul Crailor

În fiecare an, în jurul sărbătorii de Crăciun, are loc în Straja şi Colindul Crailor. Acesta se desfăşoară sub forma unei scenete, care durează 25 de minute. Echipa este compusă din cel puţin 7 persoane, dar poate ajunge şi până la 30 de membri. Sunt personaje pozitive şi personaje negative, care se înfruntă şi întotdeauna binele învinge răul. Personajele pozitive sunt cei trei crai, denumite şi Gasparul – îmbrăcat în galben, Valtezarul – îmbrăcat în albastru şi Melfiorul – îmbrăcat în roz. Mai este Îngerul – de regulă un copil, pentru că semnifică puritatea. Personajul negativ este Irodul, care conduce alaiul şi cu care se „luptă” minute în şir craii. Există şi un Soldat şi un preot sau doi. Pe lângă aceste personaje, ceata crailor mai conţine şi ciobani, numiţi în Valea Jiului „brunduşi”, după denumirea clopotelor pe care le poartă legate de centură, la spate.

Sursa: http://infostraja.ro/calendarul-evenimentelor-culturale/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Partia Straja

 lungime = 8,1 Km;

diferenţă de nivel = 1.118 m;
altitudine plecare = 1.868 m;
altitudine sosire = 750 m;
grad de dificultate = MEDIU;
simbol internaţional = roşu;
zăpadă artificială = DA

 Sursa: http://infostraja.ro/trasee-de-alpinism/

 

19. CNIPT Geoagiu-Băi

 cnipt Geoagiu-Bai.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Geoagiu-Bai

Date de contact

 Statiunea Geoagiu – Băi, str. Vilelor, nr. 2A, jud. Hunedoara

0254249220

contact@cniptgeoagiubai.ro

www.cnpitgeoagiubai.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Complexul de bai termale

Prezentare: În anul 1986 au început cercetările sistematice arheologice în perimetrul sitului Complexului termal antic din centrul stațiunii Geoagiu-Băi, aceste cercetări au identificat un complex termal unicat în lume prin modul de organizare și amenajare al bazinelor, precum și al inventarului mobil descoperit aici. În straturi succesive, se poate observa cum izvorul termal a fost folosit de către geto-daci chiar înainte de cucerirea romană. Romanii au mărit bazinul și au captat apa printr-o rețea de tuburi din teracotă, ca să o folosească în scăldători. Săpăturile arheologice au scos la iveală mai multe plăcute votive din aur cu inscripții de mulțumire pentru vindecările miraculoase datorate apelor termale.

Localizare: Complexul de băi termale este situat in centrul stațiunii Geoagiu-Băi în imediata vecinătate a actualului ștrand termal.

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Zilele orașului Geoagiu -Festival de Folclor

Sursa si alte evenimente:http://www.cniptgeoagiubai.ro/noutati/

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Traseu turistic

Sarmizegetusa Regia a fost capitala şi cel mai important centru militar, religios şi politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. (sursa:Wikipedia)
Traseu : Geoagiu – Orăştie – Beriu – Oraştioara – Costeşti aproximativ 38 km.
Din Costeşti se merge în direcţia Gradiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia aproximativ 20 km.

 

20. CNIPT Toplița

toplita.jpg

Date de contact

Str. Nicolae Balcescu, Nr 14A, Loc. Toplita, Jud. Harghita
Tel./ fax: 0366-100.456

Cod postal: 535700

e-mail:contact@info-toplita.ro

www.info-toplita.ro

www.facebook.com/Centrul de Informare Turistica Toplita

 

Obiective turistice

(http://info-toplita.ro/manastiri-si-monumente/)

 

Agrement si recreere

2 bazine olimpice cu apă mezotermală: Ștrandul Banffy, Ștrandul Urmanczy), 1 centru wellness (Centrul Wellness Banffy care dispune de: 1 bazin exterior cu apă mezotermală, 1 bazin interior, jacuzzi, saună umedă, saună uscată, cameră de sare, sală de fitness, masaj), 3 pârtii de ski (una de dificultate medie şi două de dificultate uşoară, a căror lungime totală este de 2.5 km, dotate cu instalație nocturnă și tunuri de zăpadă), centru de echitație (lecții de călărie, plimbări călare sau cu sania, drumeții călare), terenuri de tenis, trasee turistice amenajate pentru ciclo-turism, mountain-bike, escaladă, ski de tură, terenuri de joacă amenajate pentru copii, minifermă, etc.

 

Obicei specific zonei, personalitati culturale ale zonei

http://info-toplita.ro/lista-evenimentelor-cu-data-fixa/

 

21. CNIPT Deva

 cnipt deva.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Deva

Date de contact

 Deva – Piața Cetății, langa telecabina

Telefon: 0254 / 220288

Fax: 0254 / 220288

e-mail: contact@devaturism.ro 

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Cetatea Devei

Cetatea Deva (Castrum Deve) este așezată pe măgura andezitică a Dealului Cetății, în NV orașului, la o altitudine de 371 m. Cetatea Devei a fost construită pe urmele unei fortificații daco romane.
Primele lucrări de edificare datează din primii ani ai secolului XI, dupa înfrângerea de către unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena (Cenad). Alte lucrări au fost executate în timpul regelui maghiar Geza II (1141-1161), când au sosit primii colonialiști germani în Ardeal.

Cel mai plauzibil însă, cetatea a fost înălțată în jurul anului 1250, în timpul regelui Bela IV, după năvălirea tătarilor din 1241, care a pustiit Valea Mureșului.

Înălțată într-o zonă strategică, la îngustarea Văii Mureșului și pătrunderea râului în defileul dintre Munții Poiana Ruscă și Apuseni, Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante cetăți ale Transilvaniei.

Urmând cursul istoriei, cetatea a avut rol de apărare împotriva tătarilor și a altor potențiali dușmani care urmăreau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobili în fața răscoalelor țărănești, reședință nobiliară, închisoare și garnizoană, a asigurat protecția călătorilor și a comercianților care circulau în lungul Văii Mureșului.

Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1269, când într-un act emis de Ștefan Duce al Transilvaniei, se amintește de “Castrum Deva”. Cetatea a fost reședință voievodală începând din 1307, iar în secolele XIV si XV district militar valah având în jurisdicție patru districte românești. Începând cu 1453, Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, ajungând astfel printre cele mai puternice cetăți ale Transilvaniei. În timpul năvălirii turcilor din anii 1550, 1552, și 1557, cetatea a suferit asedii otomane, fiind ocupată în 1557 de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o reginei Isabela a Ungariei și fiului său Ioan Sigismund. Cetatea a funcționat în secolul XVI și ca închisoare, aici fiind întemnițați umanistul David Ferencz, fondatorul bisericii unitariene și Moise Secuiul, conducătorul nobilimii tansilvănene ostile puterii imperiale. În celula în care a fost întemnițat David Ferencz a fost amplasată în anul 1948 o placă comemorativă.

Cetatea a avut un rol important în înăbușirea răscoalelor țărănești din 1437, 1514 și 1527.

În secolul XVII cetatea a fost stăpânită de nobilii Gabriel Bethlen și Stefan Bethlen, Gheorghe Rakoczy I și Acațiu Barcsay, perioadă în care s-au făcut lucrări de reparații și s-a ridicat bastionul circular din partea de sud. Din 1686 cetatea trece în stăpânire austriacă, care se va menține până în secolul XIX. Începând cu 1713, guvernatorul Transilvaniei, Ioan Steinwille, care își avea reședința la Deva încasează de la populație un impozit de 50.000 de florini cu care construiește noi fortificații și întărește cetatea, cu două bastioane în partea de est și cazemate în partea de vest.

În timpul răscoalei din 1782 cetatea a fost ocupată vremelnic de țăranii din Dobra, iar în 1786 asediată de țăranii răsculați conduși de Horea, Cloșca și Crișan.

La sfârșitul secolului XVIII cetatea și-a pierdut importanța strategică, fiind lăsată în părăsire, dar și-a recăpătat importanța după 1817, când Împăratul Fracnisc I, trecând prin Deva a hotărât să o restaureze. Lucrările au durat peste un an, cheltuindu-se peste 216.000 florini. În timpul revoluției din 1848-1849, garnizoana austriacă aflată în cetate, condusă de locotenentul Wurn, la vestea victoriilor dobândite de revoluționari asupra armatelor imperiale, a minat zidurile cetății.

Revoluționarii au asediat în primăvara anului 1849 cetatea, forțând garnizoana austriacă să o părăsească. Pe fondul derulării ultimelor evenimente revoluționare, în august, concomitent cu înfrângerea revoluției, explozia depozitului de muniție a aruncat în aer zidurile Cetății Devei.

În prezent se mai păstrează centurile de ziduri întărite cu turnuri pătrate sau circulare și cu porți monumentale. De la poarta de intrare principală, se dezvoltă zidul inferior de incintă care urcă dealul și înconjoară cetatea. Drumul care însoțește zidul conduce la a doua poartă în formă de coridor lung boltit. În dreapta acestei porți se păstrează urmele camerelor corpului de gardă. Trecând de a doua poartă spre complexul de clădiri de pe culmea dealului, poteca urcă spre poarta incintei a doua a cetății.

Zidul de incintă prezintă creneluri, fiind amenajat pentru armele grele de foc. După un bastion semicircular se ajunge la poarta ultimei incinte care păstrează contraforturi masive. În această incintă se dezvoltă curtea interioară a cetății, care este mărginită de pereții înalți care reprezintă ruinele unor încăperi, dependințe gospodărești, depozite, etc.

În partea centrală se găsesc ruinele palatului nobiliar cu resturi de boltiri în stil gotic și elemente renascentiste. La vest de poartă este situat un turn de apărare, iar în est camera corpului de gardă.

Cetatea Devei în forma pe care o are în prezent este înca evocatoare, stârnind interesul vizitatorilor atât prin ruinele ei cât și prin poziția sa care domină orașul.

Accesul spre Cetatea Deva se poate realiza atât pe jos, pornind din parcul orașului (Parcul Cetății) cât și cu ajutorul telecabinei ce pleacă din piața de la poalele cetății.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Zilele Devei

 An de an, Primăria municipiului Deva, împreună cu reprezentanţii Centrului Cultural „Drăgan Muntean” organizează, undeva în luna mai, „Serbările Devei”.

Evenimentele se întind pe parcursul a 3 sau 4 zile și cuprinsd expoziţii, recitaluri de muzică de toate genurile (clasica, pop, populară), dansuri şi cântece populare, întreceri sportive, parada portului popular și diverse alte manifestări.

Pe toată perioada sebărilor se desfășoară, de asemenea, și Târgul Meșterilor Populari.

Sursa: http://devaturism.ro/category/timp-liber/targuri-zile-tematice/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Festivalul Pădurenilor

 Festivalul Pădurenilor “Drăgan Muntean” are loc în fiecare an în ultima duminică din luna august, în satul Poienița Voinii, com. Bunila. Festivalul are loc în memoria solistului de muzică populară al Ținutului Pădurenilor – Drăgan Muntean.

An de an iubitorii de folclor și tradiții populare sunt așteptați cu mare drag la Sărbatoarea Pădurenilor din Poienița Voinii. Pădurenii sărbatoresc așa cum se cuvine și organizează pentru oaspeții lor Festivalul Pădurenilor „Drăgan Muntean”, în cadrul căruia au loc spectacole folclorice unde evoluează interpreți consacrați de muzică populară.

Festivalul Pădurenilor este o manifestare iniţiată de către Drăgan Muntean, în urmă cu mulți ani. Acesta a creat Festivalul Pădurenilor, adunând toți artiștii din zonă într-un singur loc, două zile pe an. De atunci, în fiecare lună august, sărbătoarea pădurenilor este la mare cautare: mii de oameni se adună pe Dealul Cornetului, să se bucure de cântece populare adevărate. A ramas unul dintre puținele festivaluri de folclor autentic din tară.

 Alte obiceiuri gasiti aici:

http://devaturism.ro/category/cultura-si-istorie/traditii-si-obiceiuri-etnografice/

 

22. CNIPT Hunedoara

 cnipt hunedoara.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Hunedoara

Date de contact

 Infoturism adresa
Hunedoara
Hunedoara
123123
Romania
Telefon: +40.1231.231.212Fax: +40.1231.231.212Mobil: +40.1231.231.212

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Site-ul exista dar sunt probleme: http://infoturismhd.ro/

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

  Site-ul exista dar sunt probleme: http://infoturismhd.ro/

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

  Site-ul exista dar sunt probleme: http://infoturismhd.ro/

 

23. CNIPT Reghin

Bis Evanghelica Saseasca.jpg

Date de contact

Centrul de Informare și Promovare Turistică din Reghin
Piața Petru Maior, nr. 60,545300, Reghin, jud. Mureș
Email:contact@turismreghin.roinfo@turismreghin.ro

Telefon: +40 365 430 590
Persoană contact: Cătălina Orban-director centru informare turistică



Obiectiv principal: Biserica Săsească


Acest monument istoric și arhitectural este de o însemnată valoare pentru oraș. Biserica a trecut prin multe transformări până a ajunge la înfățișarea de astăzi.
Începuturile ei se leagă de capela romano-catolică Sf. Maria care a fost extinsă în anul 1330, după cum atestă cea mai veche inscripție în piatra din Transilvania evului mediu, inscripția ce se află în interiorul Bisericii pe un perete al navei principale. Aceasta precizează că patronul, ctitorul bisericii era magistrul Toma din averea acestuia s-a construit lăcaşul.
Intrarea principală este formată dintr-un portal cu patru arce concentrice. Cele două din exterior sunt niște replici mai noi ale celor din interior. Pe ele se remarcă sculpturi cu hamei și viță de vie, simboluri universale dar și de importanță locală, ținând cont de culturile de vie din zona Reghinului. Deasupra ușii se află trandafirul lui Luther, unul dintre simbolurile confesiunii lutherane, aplicat pe biserică în anul 2014.Puțin mai jos se văd rămășițele unei statui reprezentând un înger. Gustav Muller, arhitect reghinean care a efectuat lucrări de cercetare despre Biserică, menționează că la vârsta de 11 ani, în 1892, câțiva elevi ai gimnaziului au aruncat cu pietre după porumbeii care își făceau cuib acolo, distrugând-o.
Pe peretele din partea stângă a bisericii se află o placă comemorativă pentru soldații sași reghineni căzuți în Primul Război Mondial. Ancadramentul folosit la acest memorial este unic fiind vorba de o fereastră gotică amplasată inițial deasupra navei din stânga, în aprox. 1400, pentru a ilumina nava principală a Bisericii. Prin 1630, la lucrări de lărgire a Bisericii aceasta a fost mutată în zona podului de unde a fost salvată de la distrugere, singura de altfel din totalul de patru ferestre similare. Totodată reprezentările umane, ca și console sunt unice în Transilvania și probabil îi reprezintă pe Toma, ctitorul bisericii și soția sa.
Pe lungimea aceluiași perete deasupra regăsim o fereastră care are o stemă în partea de sus Stema are forma unui scut german pe care găsim o floare de crin regal, simbolul Casei Regale Maghiare, și o stea. De asemenea apare inscripția OPR: Opidum Privilegiatum Regun, deci la acea vreme, Reghin era un oraș privilegiat, cu drept de a organiza târguri anuale și săptămânale cât și scutirea de unele taxe către papalitate. În partea din spate a bisericii regăsim o ușă neagră de fier amplasată în anul 1791, probabil anul în care această extindere cu rol de sacristie a fost construită.
Pe un contrafort, în partea de sus, se poate observa un ceas solar, util pentru comunitate la acea vreme, dar care acum nu mai indică ora exactă. Intrând în antreul lateral se pot observa câteva inscripții în limba latină, care era limba de predare în școlile din comunitățile săsești. Prima școala orășenească din Reghin a fost consemnată in anul 1483, este vorba de școala săsească. Inscripțiile precizează diferite momente din istoria bisericii. Una dintre ele vorbește despre dărâmarea zidului din jurul bisericii în anul 1815. La ieșire din antreu și îndreptându-ne atenția în partea de sus putem observa o inscripție care atestă trecerea la luteranism sau desprinderea din Biserica Catolică din 1551 și numele primului preot al noii confesiuni, Joseph Kimpius.

Deasupra, în partea dreaptă a peretelui exterior, pe colț apare reprezentat un torso, în mărime naturală care reprezintă din cât se știe pe Sf. Laurențiu. Conform datelor, această parte a fost terminată în 1630, adică în timpul confesiunii evanghelico-luterane, care nu cunoaște cinstirea sfinților Legenda spune că biserica ar fi fost construită de un călugăr, probabil Laurenţiu, a cărui statuie se află pe zidul exterior, la intrarea în biserică, dinspre sud, care era atât de bogat, încât a crezut că după ca va termina construcţia capelei, îi va rămâne destulă avere pentru a trăi liniştit tot restul vieții. La terminarea lăcașului dorit, a constatat că din imensa avere i-a mai rămas un singur ou, pe care l-a mâncat şi imediat a murit.
O altă legendă vorbește despre ciorchinele de struguri sculptat pe cheia de boltă inferioară a treptelor de piatră în spirală ce conduceau odinioară în turnul bisericii. Legenda spune că, sub acest strugure este ascunsă o comoară pe care cel care a construit biserica a aşezat-o acolo cu gândul că, dacă vreodată biserica va fi prea neîncăpătoare sau va fi distrusă, din această comoară să se poată reconstrui una și mai mare și mai frumoasă.

Muzeul Etnografic Anton Badea

Muzeul Etnografic din Reghin conservă și valorifică monumente de arhitectură, obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului, zonei Subcălimanilor, Văii Gurghiului și unei părți a Câmpiei Transilvaniei.
Muzeul a fost înființat în anul 1960 de etnograful Anton Badea, pornind de la 64 de piese de port popular, iar în 1970 a devenit muzeu județean.
Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit permanent ajungând în prezent la peste 7000 de obiecte, între care reprezentative sunt ceramica, icoanele pe sticlă, dar și instalațiile tehnice (presă de ulei, moară de apă, teasc pentru struguri). De asemenea, muzeul deține o bogată arhivă ce cuprinde peste 10.000 de fotografii, diapozitive, filme etnografice schițe, desene, relevee și fișe de cercetare.
Descriere obiective turistice în următoarele linkuri

http://turismreghin.ro/cat/cultura-si-istorie/
http://turismreghin.ro/cat/cultura-si-istorie/page/2/
http://turismreghin.ro/cat/atractii-naturale/
http://turismreghin.ro/cat/atractii-naturale/page/2/



Personalitate marcantă a orașului



Petru Maior

În Reghin, exista o biserică din lemn a cărei construcție a început în 1744 și care poartă și numele de biserica din lemn "Petru Maior", singurul monument românesc din oraș cu o vechime de peste 300 ani. Marele cărturar Petru Maior a fost protopop  de Gurghiu între anii 1784-1809, și a slujit în această bisericuță. În acea perioadă nu doar biserica, ci și școala de la Reghin și cele din împrejurimi au căpătat renume. De la Reghin, Petru Maior a plecat la Budapesta, unde și-a continuat activitatea și unde și a decedat în 1821.
Biserica este de o frumusețe deosebita cu icoanele vechi, ortodoxe , cu pictura veche din 1760, semnata de Toader Zugravul. Legenda spune ca ar fi fost adusa de negustorii macedoneni, după ce aceștia au văzut ca romanii nu au unde sa își tina Paștele. Alte surse arată ca, de fapt, romanii ar fi construit biserica, asistați de macedoneni. De altfel, biserica era diferită de oricare alta de la acea vreme, era construită in forma de cruce, nu de navă, iar biserica nu avea clopotniță, care a fost adăugată de însuși Petru Maior la 1791. Clopotele sunt cele originale, sunt in stare perfecta, si păstrează inscripționat numele cărturarului român.
A fost un important militant pentru drepturile românilor din Transilvania, participând – alături de alți reprezentanți ai Școlii Ardelene – la redactarea celebrei declarații de emancipare a românilor transilvăneni, Supplex Libellus Valachorum.
A publicat o serie de lucrări teologice, istorice, filologice, predici și a tradus și prelucrat lucrări cu caracter economic. În lucrările sale istorice, a combătut istoricii străini Fr. Sulzer, J. C. Eder, J. Ch. Engel şi B. Kopitar, care contestau romanitatea și continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii.

 

24. CNIPT Târgu Secuiesc

Poza reprezentativa - Centrul Vechi Tg.Secuiesc.jpg

 

Date de contact


Csaba DOSA
Tel: +40 372 249 087
e-mail: visit@kezdi.ro
www.cnipttargusecuiesc.ro
www.facebook.com/szeklerneumarkt
Adresa: P-ța Gabor Aron, Curtea 19, Nr. 1,
    525400 Târgu Secuiesc, Jud. Covasna



Obiectiv situat în centrul istoric


Muzeul Breslelor
    Muzeul oraşului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meşteşugarilor tradiţionali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuşi, pălărieri, croitori şi tâmplari) pot fi văzute unelte, produse şi instalaţii ale atelierelor acestor meşteşugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meşteşugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle şi asociaţii meşteşugăreşti. Expoziţia cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a oraşului. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziţii periodice din lucrările artiştilor invitaţi. 
    O notă distinctă a colecțiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuşi îmbrăcate în costume populare tradiționale.
Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ținuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă.

Obective turistice importantehttp://www.cnipttargusecuiesc.ro/#obiective-turistice


Calendarul evenimentelor permanente


http://www.cnipttargusecuiesc.ro/calendarul-evenimentelor-permanent/

 

25. CNIPT Cluj

poza cluj.jpg

  Date de contact

 

        Adresa: Str. Memorandumului, nr. 21, Cluj-Napoca, jud. Cluj
        Telefon: 0264 450 410
        Web: www.clujtourism.ro
        E-mail: contact@cniptcluj.ro
        Persoană de contact: Lucian Topan


Obiectivul principal


       Salina Turda este unul din principalele obiective turistice ale Transilvaniei, reprezentând un adevărat muzeu al mineritului în sare din Transilvania, o bază de agrement modernă şi, în acelaşi timp, o bază de tratament. Vârsta depozitelor salifere din Transilvania este de aproximativ 13 milioane ani, zăcământul de sare de la Turda făcând parte din acelaşi aliniament ca şi zăcămintele Ocna Dej, Sic, Cojocna, Valea Florilor şi Ocna Mureş.
       Se presupune că primele etape de exploatare a sării au început în epoca romană, dar primele mărturii  privind activităţi legate de extragerea acesteia datează din secolul al XI-lea când un document emis de cancelaria regatului maghiar aminteşte înfiinţarea unei vămi a sării în Turda. Începând cu 1918, rolul Salinei Turda decade datorită tehnologiei de extracţie şi a dezvoltării minelor de la Ocna Dej şi Ocna Mureş. Din anul 1932 aceasta a fost închisă, fiind folosită în timpul celui de-al doilea război mondial ca şi adăpost antiaerian.
       În perioada 1950-1992 a fost folosită ca depozit de brânzeturi, iar dupa 1992 a fost deschisă circuitului turistic.
       Salina Turda a intrat într-un amplu proces de renovare ca urmare a derulării unui proiect în valoare de 5,8 milioane de euro care a avut ca finalitate realizarea unei baze moderne de recreere şi tratament.  Astfel, în mină au fost amenajate: un lift panoramic, o pistă de minigolf, două piste de minibowling, un teren de sport şi un amfiteatru cu 180 de locuri, care găzduieşte diverse concerte. De asemenea, în incintă funcţionează şi un carusel care oferă o imagine panoramică asupra Minei Rudolf. În Mina Terezia a fost amenajat un lac subteran ce oferă posibilităţi pentru o plimbare cu barca la 112 m în adâncul muntelui de sare. Mina Ghizela a fost amenajată pentru a deservi exclusiv activităţii de tratament balnear.
       Lângă intrarea principală funcţionează un ştrand rezultat din amenajarea Lacurilor de la Durgău.  Acestea au un conţinut ridicat de clorură de sodiu  deoarece s-au format pe locul unor vechi exploatări de sare.
    2.2 Alte obiective:  Muzeul Memorial Octavian Goga din Ciucea, Muzeul de Istorie Turda, Castelul Banffy din Bonțida, Cetatea Bologa, Cetatea Liteni, Castrul roman Potaissa, Mormântul lui Mihai Viteazul, Catedrala Armeano-Catolică din Gherla, Biserica Reformat-Calvină din Mănăstireni, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Maria” din Turda, Mănăstirea Ortodoxă de la Nicula,  Lacul Beliș, Lacul Drăgan,  Lacul Știucii, Stufărișurile de la Sic, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cascada Vălul Miresei, Stațiunea Muntele Băișorii.
   Link: www.clujtourism.ro 

Evenimente 

 Untold Festival a fost desemnat Best Major Festival în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda. O altă recunoaștere a venit din partea celui mai de seamă reprezentant național al industriei de marketing și comunicare, International Advertising Association Romania (IAA) care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015. 
 Alte evenimente: Electric Castle Festival,Bonțida; Festivalul Internațional de Film Transilvania, Cluj-Napoca; Jazz in the Park, Cluj-Napoca; Toamna muzicală clujeană, Cluj-Napoca;  Zilele culturale maghiare, Cluj-Napoca; Târgul de toamnă de la Negreni; Smida Jazz Festival, Smida.
   Link: http://www.cniptcluj.ro/index.php/eveniment?lang= 

Tradiții și personalități


 Traditiile maghiare (dansurile bărbătești) din zona Țării Călatei, Traditiile românești din zona Mărișel sau Negreni.
 Personalități; Matei Corvin (rege al Ungariei), Octavian Goga (poet), Emil Racoviță (speolog), Bartolomeu Anania (mitropolit), Iuliu Hațieganu (medic, academician), János Bolyai (matematician), Alexandru Borza (om de știință), Sámuel Brassai (profesor), Constantin Daicoviciu (istoric), Dumitru Fărcaș (muzician), Emil Isac (poet), Ion Rațiu (om politic), Gheorghe Dima (muzician), Francisc David (episcop),  Florin Piersic (actor), Gáspár Heltai (cărturar).

 

26. CNIPT Râșnov

 cnipt rasnov.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Rasnov

Date de contact

 

 -Site-ul nu functioneaza

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

  -Site-ul nu functioneaza

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

  -Site-ul nu functioneaza

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

  -Site-ul nu functioneaza

 

27.CNIPT Năsăud

 cnipt nasaud.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Nasaud

Date de contact

 

CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ
ROMÂNIA, Bistrița-Năsăud, Năsăud,
Piata Unirii, Nr.15

telefon: 0263 361.504, fax: 0263 361.634
Program:
Zilnic 10:00 - 17:00

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Muzeul Memorial Liviu Rebreanu

    Printre personalităţile de marcă ale judeţului Bistriţa-Năsăud se numără şi Liviu Rebreanu (1885-1944), ctitorul romanului românesc modern.

După cum se ştie, scriitorul a văzut lumina zilei în localitatea Târlişua, unde n-a petrecut însă decât câteva luni.

Tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu a fost nevoit să colinde mai multe sate din regiune până şi-a câştigat un post mai stabil, mai întâi în Maieru, şi apoi în Prislop, aşezare situată la aproximativ 3 km depărtare de Năsăud. Astfel, la Maieru şi-a petrecut romancierul copilăria, iar la Prislop o parte din anii tinereţii.

Era normal ca în vederea cinstirii memoriei sale să se creeze pe aceste meleaguri o instituţie muzeistică în care aspecte din viaţa şi opera lui să poată fi cunoscute şi vizualizate. Ideea înfiinţării Muzeului memorial Liviu Rebreanu s-a născut în anul 1956 şi a aparţinut unui grup de iniţiativă de pe lângă Muzeul Grăniceresc Năsăudean: profesorul Sever Ursa, tânăr absolvent al Universităţii din Cluj, profesorii universitari Alexandru Husar şi Gavril Scridon, profesorul Ioan Nichifor Someşan, director al muzeului din Năsăud, Septimiu Pop – profesor la Liceul „George Coşbuc”, diacul din Prislop – Vasile Tabără.

S-a ales Prislopul întrucât aici şi-a petrecut Liviu Rebreanu anii care au fost decisivi pentru cariera lui literară, iar apoi, satul şi oamenii de aici se regăseau în mare parte în lucrarea „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului. Deoarece casa din Prislop în care au locuit părinţii scriitorului nu mai exista la acea vreme, s-a hotărât construirea unei alte case care să respecte planul celei vechi, în care urma să fie găzduit muzeul.

Ca urmare, la marginea dinspre Năsăud a satului, s-a ridicat o casă identică cu aceea care a aparţinut familiei Rebreanu. La festivitatea de inaugurare, ce a avut loc la 2 iunie 1957, au fost prezenţi, printre alţii, alături de miile de admiratori ai prozatorului, soţia scriitorului, Fany Rebreanu, surorile acestuia, dar şi fiica, Florica Puia Rebreanu.

Pe placa de marmură, aşezată pe faţada nordică a casei, se consemnează: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”.

Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc şi dezvelirea bustului dedicat romancierului, opera profesorului Ioan Nichifor Someşan.

În anul 1963, primul bust a fost înlocuit cu unul nou, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea. Din acea zi şi satul Prislop va purta numele lui Liviu Rebreanu. Amenajarea interioară a muzeului a fost posibilă iniţial cu sprijinul văduvei scriitorului şi al surorilor lui, care au arătat un adânc interes pentru conservarea memoriei lui Liviu Rebreanu, contribuind cu documente şi obiecte de cea mai mare importanţă.

Mai târziu, prin anii optzeci, lângă casa-muzeu a fost ridicată un nou edificiu, prevăzut sală de conferinţe, biroul muzeografului, cabinet foto, sală pentru depozitare, dar şi un spaţiu pentru o expoziţie permanentă de carte, care cuprinde întreaga operă a lui Liviu Rebreanu, inclusiv numeroase traduceri în peste douăzeci de limbi străine.

Efortul vizitatorului care străbate zeci sau sute de kilometri, cu gândul de a vizita şi acest muzeu, este pe deplin răsplătit. Adunate cu sârguinţă şi puse în valoare cu pricepere, exponatele ilustrează uriaşa personalitate a marelui scriitor.

Muzeul contribuie la popularizarea vieţii şi operei scriitorului în rândul publicului, al tineretului în special, facilitează înţelegerea creaţiei rebreniene. Aici se păstrează diverse lucruri care fac referire la viaţa şi creaţia literară a lui Liviu Rebreanu.

Sunt expuse obiecte personale şi fotografii înfăţişând pe romancier începând cu adolescenţa şi până în ultimul său an de viaţă (1944).

Tot aici poate fi văzută masa de lucru, la care şi-a petrecut scriitorul momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea.

Deosebit de preţioase sunt exponatele care au aparţinut şi altor membrii ai familiei dascălului Vasile Rebreanu (întâlnită şi în romanul „Ion”, sub numele Herdelea): fotografii ale părinţilor lui Liviu Rebreanu, ale surorilor şi fraţilor, obiecte şi piese de mobilier avute în folosinţă.

Din numeroasele obiecte aflate în muzeu, de mare interes se bucură şi cele referitoare la operele scriitorului. Astfel, sunt expuse cămaşa, pălăria şi cureaua care au aparţinut lui Ion, din romanul cu acelaşi titlu, alături de zadia, mărgelele, năframa şi furca de tors ale Anei.

În legătură cu romanul „Pădurea spânzuraţilor”, se pot vedea: boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa, fotografii, scrisori şi, de asemenea, sentinţa de condamnare la moarte în original. Nu lipsesc nici exponatele referitoare la romanul „Răscoala”, păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.

În cele trei încăperi ale muzeului au intrat, de-a lungul timpului, personalităţi de marcă ale culturii şi literaturii române: George Călinescu, Tudor Vianu, Mircea Zaciu, Vasile Netea, Niculae Gheran (editorul operei Liviu Rebreanu), Grigore Vieru etc.

Printre cei care au călcat pragul casei din Prislop se numără şi mulţi vizitatori străini. În paginile „Cărţii de aur” a instituţiei pot fi întâlnite semnăturile unor turişti din Belgia, Grecia, Germania, Franţa, S.U.A., Japonia, Polonia, Iordania, Yemen, Tanzania, Ciad, India, Vietnam etc.

O prezenţă notabilă este cea a profesorului nipon Sumiya Haruia, care a tradus în limba japoneză romanele „Ion” şi „Pădurea spânzuraţilor”. În cei peste cincizeci de ani de când fiinţează muzeul a fost vizitat de peste trei milioane de persoane.

Sursa: http://www.turismnasaud.ro/muzeul-memoriallr/

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Calendarul evenimentelor il gasiti aici:

http://www.turismnasaud.ro/calendar-evenimente/

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Trasee:

În zona aparținătoare orașului Năsăud din Parcul Național Munții Rodnei există 3 trasee marcate:

  1. Valea Vinului – Valea Secii – Poiana cu narcise de pe Vârful Saca – Dealul Popii – Valea Vinului – Stânele Năsăudenilor  (traseu didactic marcat)
  2.  Valea Anieșului - Valea Secii - Poiana cu narcise de pe Vârful Saca - Valea Vinului – Stânele Năsăudenilor  (traseu parțial marcat)
  3. Localitatea Anieș - Valea Anieșului - (10 km asfalt, până la Aniosa, și 4 km drum forestier, până la Între Izvoare) – Între Izvoare – Izvorul Mare (4 km drum forestier) – Stâna Năsăudenilor – Tarnița Bârsanului (de aici este acces spre traseele de creastă din PNMR) (traseu parțial marcat) 

 

28. CNIPT Vlăhița

 cnipt vlahita.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Vlahita

Date de contact

 Centru National De Informare Si Promovare Turistica VlăhiţaVlăhita
Republicii, Nr. 47M
GPS: 46.333713, 25.545659

office@visitvlahita.ro
Telefon +40 266 224 015

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 

Prezentare generală - Poiana de Narcis Vlăhita

Poiana de narcis este situată în zona sudică a localităţii Vlăhiţa, în apropierea Pokol-laz, fiind o arie protejată de aproximativ 5 hectare, una din cele mai mari poiane de narcis din România în care pe o suprafaţă de un metru pătrat pot apărea 180-200 de narcise de câmp (Narcissus stellaris).

„Laz” în dialect local, înseamnă plai şi este forma geologică tipică platoului vulcanic din Munţii Harghita, meritând o denumire specială pe plan local. Rezultatul combinaţiei de suprafaţă plată şi solului argilos, este platoul cu multe zone umede şi apariţia unor lacuri mici (Lacul Dracului, Lacul Moly). Zonele umede, mlaştinoase, cu microclimat rece, sunt habitate pentru plante speciale iar lacurile sunt locuri excelente pentru reproducerea amfibienilor. Pe arii extinse vom găsi lunci cu aluniş, tei şi stejar în unele locuri apar luncile de fâneaţă sau terenurile arabile. Această combinaţie, din punct de vedere natural, este foarte interesantă şi valoroasă în acelaşi timp.

Narcisa, este floarea cea mai spectaculoasă şi parfumată din această arie, preferă zonele umede, poate fi uşor recunoscută după floarea cu formă de stea. Înfloreşte la sfârşitul lunii Aprilie, la începutul lunii Mai. În ciuda faptului că este o plantă protejată, mulţi o culeg. Ameninţarea principală este colectarea în cantităţi mari, cu scop comercial, ceea ce ar trebui să fie oprit fără ezitare. Din 1976 în fiecare mai, lângă poiană se organizează festivalul narciselor.

În afara narciselor, pe acest teritoriu apar multe specii rare şi spectaculoase de plante, cum ar fi papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stânjenelul siberian(Iris sibirica), bulbuc de munte (Trollius europaeus). În lacurile mici apar amfibieni precum tritonul cu creastă(Triturus cristatus), tritonul comun transilvănean(Triturus vulgaris), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca de mlaştină (Rana arvalis), broasca râioasă brună (Bufo bufo), buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata)Pădurilor de fag din jur este specifică salamandra de foc (Salamandra salamandra). Un alt obiectiv cu atracţie turistică este baia mezotermală pe partea dreaptă a pârâului Vragyas, la o distanţă de 2 km de la centrul oraşului Vlăhiţa în direcţia Municipiului Miercurea Ciuc.

 

 

Accesibilitate

Ajungând în oraşul Vlăhiţa, părăsim drumul european şi traversăm oraşul în direcţia sudică trecând prin centru. Înainte de ieşirea din localitate, la ultima intersecţie pe partea dreaptă ne oprim, de unde vom continua drumul pe jos. Înaintându-ne pe drumul neasfaltat ajungem la poiana care în luna mai este acoperită de narcise.

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 În fiecare an următoarele evenimente sunt organizate în oraşul nostru:

Concurs de cântece populare: în luna martie

Tabăra de pictat mobile: în perioada vacanţei de Paşti

Zilele filarmonicii: în luna mai, prima sfârşit de săptămână

Festivalul Narciselor: în luna mai, penultima sfârşit de săptămână

Zilele oraşului: în luna iunie

Ziua recoltei: în luna august

Campania de toamnă: în luna ocotmbrie

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 Grupul de dans popular ”Hüpürcsös”. Este o grupă alcătuită din tineri şi tineri căsătoriţi, care sunt participanţi principale la evenimentele culturale din zonă. Scopul lor este cunoştinţa dansului popular ardelenesc pentru larg publicul. Numele provine de la suprafaţa gloduroasă (hüpürcsös) a salei de repetiţii.

Sursa: http://visitvlahita.ro/ro/Curiozitate-Vlahita/Ansamblul-de-Dans-Popular-Hupurcsos-u25246.html

 

29. CNIPT Bistrița

 cniptbistrita.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Bistrita

Date de contact

 

Piaţa Centrală, nr. 6

contact@bistritaturistica.ro

0263-224 706

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Cetatea Medievala Bistrita

Cetatea Bistriței datează din secolul XIII, fiind reclădită în perioada secolelor XV-XVI. Prima Cetate Bistrița a fost construită pe dealul Cetății (dealul ˝Burg˝ la alt. 681m) în sec.XIII. fapt pus în evidență de sondajele arheologice din anii 1967 (Șt. Dănilă, în File de Istorie, 2, 1972, p. 70-77). Pe o podea a fost descoperită o monedă de la Ștefan al V-lea (1272), o rară ocazie în care datarea descoperirilor arheologice a fost posibilă cu precizie.

Cele 22 de bresle din localitate au construit însă între anii 1464-1484 o fortificație integrală a orașului, care era întărită cu zece turnuri (Dogarilor, Rotarilor, Curelarilor, Croitorilor, Fierarilor, Șelarilor, Măcelarilor, Aurarilor, Tâmplarilor și Funarilor), două bastioane și trei porți principale de intrare în oraș (Poarta Lemnelor, Poarta Spitalului și Poarta Ungurească). În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri și bastioane aparate de meșteșugarii orașului grupați în bresle. În această perioadă Bistrița devine unul din cele mai importante orașe din Transilvania alaturi de Brașov, Sighișoara și Sibiu. Din această fortificație vastă se păstrază o parte din zidurile de sud și de est, împreună cu Turnul Dogarilor. Străduțele pietonale, înguste, care fac legătura între laturile lungi ale cetății păstrază încă atmosfera medievală autentică a burgului.

Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificație din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele 7 burguri în jurul cărora s-a organizat și existența celorlalte comunități săsești din România, Siebenburgen.

Sursa: http://www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/obiective-turistice/obiective-turistice-in-bistrita&page=3&page=1

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Link-ul catre evenimentele (atentie sunt evenimentele care s-au desfasurat in 2016):

http://www.bistritaturistica.ro/ro/informatii-utile/calendarul-evenimentelor-culturale/evenimentele-anului-2016

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

 

CRAII DE LA MOCOD

„Craii de la Mocod” reprezintă un obicei inclus în ritualurile de primăvară, fiind înrudit cu „Plugarul”, „Tânjaua” şi „Ieşitul întâi la arat”, obiceiuri agrare practicate în zona Maramureşului. George Coşbuc aprecia că este un vechi obicei războinic, amintind de felul cum se alegeau căpeteniile străbunilor, la echinocţiul de primăvară.

În ţinutul Năsăudului, obiceiul „Crailor” este prezent numai la Mocod şi se desfăşoară în cele trei zile de sărbători ale Paştelui.

ÎNSTRUŢATUL BOULUI

Înstruţatul boului este un obicei agro-pastoral şi aparţine riturilor de fertilitate din preajma solstiţiului de vară. Această datină are în centrul său animalul sacru, puternic, dătător de viaţă şi roade. Se sărbătoreşte în ziua de Rusalii, în câteva sate: Tăure, Figa, Şieu-Cristur, Căianu Mare şi Căianu Mic. Structura acestui obicei agrar cuprinde următoarele etape: împletirea cununii de flori, împănatul boului, purtatul spre casa gospodarului, sosirea alaiului festiv la gazdă, ospăţul şi jocul.

CUNUNA GRÂULUI

Cununa grâului este sărbătoarea recoltei de la sfârşitul secerişului. Obiceiul cununii secerişului cuprinde în structura sa următoarele etape: împletirea obiectului ritual, purtatul cununii la casa gazdei, masa comună, jocul cununii. Zona Năsăudului constituie un nucleu centralizator al obiceiului. Aici cununa este mai bogată prin dimensiunea mare a împletiturii de spice şi prin frumuseţea cântecelor de cunună ce acompaniază aducerea obiectului ritual. Această datină s-a păstrat într-un cadru amplu ce implică întreaga comunitate sătească.

Sursa: http://www.bistritaturistica.ro/ro/informatii-utile/calendarul-evenimentelor-culturale/datini-si-obiceiuri

 

30. CNIPT Șimleul Silvaniei

imagine.jpeg

Date de contact

Centrul Național de Promovare și Informare Turistică din Șimleu Silvaniei
Județul Sălaj, Str. Stephanus Bathory, nr. 1, tel. 0744630536, persoana de contact Stejeran Daniel-director.
www.cniptsimleu.ro, adresa e-mail: cniptsimleusilvaniei@gmail.com

Obiectiv principal

Cetatea Bathory, declarată în prezent monument istoric, există din anul 1532, fiind reședința familiei nobiliare a Bathorestilor. Istoria medievală a Șimleului fiind strâns legată de familia Bathory, familie princiară, care a jucat roluri importante în istoria transilvăneană.

Cetatea Șimleu intră în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Bathory Laszlo cu Medgyesaljai Anna în anul 1531, devenind reședința Principilor ardeleni din familia Bathory.

Așezate în centrul orașului Șimleu Silvaniei ruinele cetății medievale Bathory (secolul XVI), constituie o prezență a arhitecturii renascentiste din Transilvania. Ansamblul reprezintă de fapt un castel rezidențial și este alcătuit din două incinte fortificate, construite în două etape. Se mai pot intrezări și două turnuri, un bastion, o poartă de intrare și o parte din zidurile de apărare.

 

 Personalitate reprezentativă

 

Iuliu Maniu - născut la Șimleu Silvaniei



Eveniment principal

 

Festivalul Bathory https://www.youtube.com/watch?v=7l-uECUi6-g&feature=youtu.be 

 

31. CNIPT Uricani

 Colaj turism.jpg

Date de contact

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Uricani
str. Muncii FN, tel./fax 0354.118548
cod postal 336100, oraş Uricani, jud. Hunedoara

E-mail: info@cnipturicani.ro

CONTACT:

Oana  0727 855 848

Sorin  0737 086 654

 

Obiective turistice

 

-         3 munţi:

-         5 cascade (mai mari de 10m):

-         7 chei:

-         Parc de aventură – Pârâul Negru;

-         Peste 500 de peşteri – amintim: Zeicului, Corali, Topliţa, Urşilor, Dâlma cu Brazi, Peştera de gheaţă din Arcanu, Ursoaicei, Alunii negri, etc.

-         Peste 100 de avene: Avenul din Stâna Tomii, Avenul lui Kiss, Avenul din Soarbele, etc

-         Zonă amenajată de escaladă cu peste 75 de trasee cu grade de dificultate pentru turişti de toate vârstele, sportivi sau nu în Cheile Balomir – http://cheilebalomir.xhost.ro,

-         Un patrimoniu cultural deosebit – nedei, tradiţii, port popular, legende, etc.

-         Pensiuni şi case de vacanţă pentru toate gusturile.

 

Evenimente

 

-         Sportive:

Cupa Baloo
4 februarie

Cupa Baloo este un concurs de schi destinat copiilor până la vârsta de 15 ani. 

RedBull OSLEA HIRIDE

25 februarie 2017

Red Bull Oslea Hiride este o competiţie de freeride schi şi snowboard, ce se desfăşoară într-o zonă sălbatică din Masivul Oslea – Munţii Vâlcan – Judeţul Hunedoara.

Hai la un grad

Iubitorii adrenalinei şi a beţiei înălţimilor din Uricani şi Valea Jiului, deschid sezonul de escaladă în data de 1 mai 2017, în Cheile Balomir şi vă provoacă la o experienţă unică.

Retezat Sky Race INTERSPORT

17 iunie 2017

Retezat SkyRace Intersport un concurs dintr-o seriei de evenimente Trail Race ce au ca obiectiv practicarea sportului oriunde şi la orice vârstă, de a contribui cu spirit şi emoţie la consolidarea comunităţii de alergători montani, de a face cunoscut pe plan internaţional munţii Retezat, dar şi de a răsplăti adecvat performanţele sportivilor câstigători.

Organizatori: Sport la orice Vârstă, Clubul Alpin Valea Jiului, Turism Uricani

SursaRetezat SkyRace

Transylvania Downhill

3 – 9 iulie 2017

 

Ediţia a II-a a concursului de longboard a fost stabilită în perioada 3 – 9 iulie în primitoarea staţiune Straja – Lupeni.

Transylvania Downhill este prima competiţie de longboard din România ce se desfăşoară pe o pistă cu o lungime mai mare de 5 km.

Retezat Maraton

5 august 2017

Maratonul Retezat, ajuns la ediția a 7-a, se desfăşoară cu 2 curse principale, ambele cu startul sâmbătă, 5 august, și una pentru copii, cu startul a doua zi. Cele două probe principale se desfășoară pe cărările turistice din Parcul Național Retezat, au traseul comun între Râușor (zona de start) și Vârful Retezat, la 2485 de metri altitudine. Proba de maraton măsoară aproximativ 42,2 kilometri, iar cea de semimaraton aproape 21 de kilometri. Traseele cuprind regiuni alpine înalte, participanții fiind nevoiți să aibă experiență montană.

SursaRetezat Maraton

Oslea Night Ridge

12 august 2017

Oslea Night Ridge este un eveniment de alergare montana desfăşurat în zona Retezatul Mic – Muntele Oslea – Vf. Piatra Iorgovanului şi este organizat de Clubul Alpin Valea Jiului. Practic Oslea Night Ridge reprezintă continuarea evenimentului Iorgovanu Night Run prin prelungirea traseului de noapte pe muntele vecin, Oslea şi rămânem cu un vertical race pe porţiunea de coborâre a vechiului traseu de noapte.

 

Evenimente

 

Nedeia de la Câmpul lui Neag – luna mai

Nedeia de pe muntele Tulişa – luna iunie

Zilele oraşului Uricani – luna august

32. CNIPT Tălmaciu

 cnipt talmaciu.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Talmaciu

Date de contact

  Adresă: Str. Piața Textiliștilor

Telefon/Fax: 0369/429.329
Mobil: 0774/681.390
Facebook: https://www.facebook.com/turism.talmaciu

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 

Cetatea de la Tălmaciu

I se spunea Landskrone, în traducere „Coroana Ţinutului”, sau „Coroana Ţării”, sau „Cununa Ţării”. Cei din Racoviţa îi spuneau (cf. Wikipedia) „Căşile urieşilor”. A fost monument istoric până în 1990, când din motive ciudate, a fost scoasă de pe lista Ministerului Culturii şi de atunci nimeni nu s-a mai obosit să o „re-clasifice”. Acum îi spune „la antene” deoarece acolo, profitându-se de poziţia dominantă a înălţimii (de 518 m), s-au instalat nişte antene de telefonie mobilă. Tot aici este Punctul Meteo Boiţa, aparţinând CMR Transilvania Sud. Şi tot aici, arheologii Muzeului Naţional Brukenthal scot la iveală, de câtva timp, micile secrete ale cetăţii ne-monument istoric.

Landskrone era o cetate de graniţă. A fost ridicată de saşi în timpul regelui Ludovic cel Mare zis şi „Maghiarul”, (fiul lui Carol Robert de Anjou, cel bătut la Posada de Basarab Vodă), între 1369 şi 1370.  Avea un rol strategic, ea dominând, de aici, tot ţinutul, putând fi observate orice mişcări din Ţara şi Valea Oltului, dinspre Sadu sau Sibiu. A fost stăpânită de nobilii maghiari din Tălmaciu, care au intrat în conflict cu regele Matia Corvin, care ordonă, la 1453, ca întregul sistem  de apărare să intre sub administrare săsească. La fel, castelanii din „Cuibul de nobili răzvrătiţi” (cum apar într-un document al vremii) aveau relaţii încordate şi cu abaţia cisterciană de la Cârţa şi posesiunile ei, dorind să ia din veniturile mănăstirii la care contribuiau satele româneşti din zonă. În ciuda ordinelor repetate ale regelui Matia, de a se demola cetatea, aceasta este atestată ca funcţională şi amintită în documente la 1480 şi 1520, de unde rezultă că aici, la frontieră, chiar şi deciziile regelui nu prea erau executate „întocmai şi la timp”. Este posibil ca, totuşi, cetatea să fi rămas un punct strategic deşi, în parte, a fost demolată, urme ale acestei activităţi existând (găuri mari în zid sau bucăţi de ziduri „rupte”). Zona se pare că a fost folosită ca loc de observare, de pe vremea dacilor până spre secolul al XX-lea, conform materialului arheologic descoperit. Cetatea poate fi un punct turistic pentru cei care traversează Tălmaciul, chiar dacă drumul până la „Landskrone” este dificil de efectuat cu automobilul. Oricum, merită, deoarece panorama de care ai parte când ajungi în vârf este, fără nici o exagerare, unică.

Secretele îngropate în pământ de-a lungul istoriei sunt scoase acum la iveală de „săpătorii” conduşi de arheologul dr. Petre Beşliu Munteanu de la Muzeul Naţional Brukenthal.  Într-o discuţie punctată cu „plimbări” prin cetate, am aflat că zestrea arheologică este extrem de interesantă şi valoroasă.
Anterior, au fost descoperite fragmente de ceramică dacică, dovadă că avantajele strategice ale acest loc au fost exploatate încă de pe vremea dacilor, deşi nu s-au găsit urme de construcţii din această perioadă.
Acum, arheologii au descoperit ceea ce ar fi fost locuinţa castelanului şi a celor apropiaţi, rămasă neterminată (considerată, în mod nejustificat, ca fiind „capela” cetăţii), cunoscută sub numele de „palast”, de formă dreptunghiulară (14 x 6 m). Această construcţie poate fi cauza menţionării, într-un document, a faptului că cetatea nu a fost terminată, referirea făcându-se la palast, nu la zidurile de apărare.
Menţionăm că multe documente emise de cancelaria regală şi păstrate la Mănăstirea Sf. Nicolae din Tălmaciu, au dispărut atunci când aceasta a fost incendiată la 1369, de voievodul muntean Vladislav-Vlaicu. Un alt element scos în evidenţă de săpăturile care au loc la Landskrone, este o presupusă intrare în şicană (loc unde se petrec zidurile unei fortificaţii, lăsând un loc unde pot intra două persoane.
În zona de la poarta de intrare (unde se mai văd ruinele unui turn de formă rectangulară) se pare că a existat locuinţa castelanului, aici fiind găsite, anterior, fragmente de cahle. Cetatea mai avea, la est, un turn rotund. Au mai fost descoperite bucăţi căzute din zid (rezultate ale „demolării” ordonate de rege) şi urme de construcţii databile din secolele XIX-XX, respectiv o şapă de beton cu coş de aerisire, posibil un punct de observare.

Din obiectele găsite menţionăm aici cărămizi folosite la construcţia turnului, fragmente ceramice, un sfredel de dulgher, un vârf de săgeată, cuie folosite în construcţii şi un obiect interesant, frumos ornamentat, a cărui destinaţie nu a putut fi încă determinată şi o spadă cu vârful îndoit deliberat.
Săpăturile arheologice de la Cetatea Tălmaciului au fost sponsorizate de SC DPC SA, SC Energie Termică SA şi Pro & S. La fel, Petre Beşliu Munteanu ne-a menţionat faptul că Punctul Meteo Boiţa este şi „loc de cazare”, iar hrana le este asigurată de localnici.

Din echipa de cercetare fac parte Petre Beşliu Munteanu, Radu Beşliu Munteanu, Werner Fink, Gheorghe Crăciun şi Costel Bârză (care s-au alăturat „campaniei” din pasiune pentru istorie) din Tălmaciu şi nu în ultimul rând Dorel Ţurcanu, cel care le-a oferit ajutor în hrană şi transport.

Sursa: http://turism.talmaciu.ro/obiective-turistice/

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 

Udatul Ionilor de la Tălmăcel, tradiţie unică în România

„Udatul Ionilor” este un obicei păstrat din străbuni la Tălmăcel şi care se sărbătoreşte în continuare an de an.
În ziua Sf. Ioan Botezătorul, de cum se ivesc zorile, întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba religioasă, porneşte spre râu alaiul format din feciori călări ce poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele şi mai în urmă, măgăruşii cu moşul şi baba din paie.
Ajunşi la râu, pe versuri tradiţionale, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”. Şi pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi  pe uliţele strâmte ale satului cu dansuri şi cântece specifice locului.
Udatul Ionilor a devenit o sărbătoare cu adevărat spectaculoasă care transmite un strop din veselia şi emoţia întregului sat.
Despre apa repede şi rece, din locul în care se desfăşoară ceremonialul „Înmuierea Ionilor şi Ioanelor“, se spune că nu îngheaţă niciodată, oricât ar fi gerul de aspru şi zăpada de groasă. Documente vechi amintesc cum că dorinţa includerii în alai a cailor-călări şi a boilor înjugaţi la carele împodobite cu crenguţe de brad, cu ţoale şi cu panglici colorate, ar fi aparţinut sătenilor plecaţi în cătănie în oastea Împăratului de la Viena. Se mai spune, de asemenea, că mult mai-nainte de anul consemnat în scris al obiceiului,1906, pe locul în care mai dăinuie casa de locuit cu numărul 287, ar fi existat o cârciumioară, pe care sătenii-plugari şi oieri o numeau „La Cămară“. Aici, de ziua numelui lor, se strângeau Ionii pentru a-şi cinsti cu băutură prietenii-bărbaţi însuraţi, precum şi pe feciorii-recruţi, pregătiţi de a pleca în cătănie.

Semnificaţia obiceiului vechi de peste 100 de ani

În localitatea Tălmăcel, din cei 1.270 de locuitori aproximativ 200 poartă numele de Ion, Ioana sau derivatele lor. Cel mai vârstnic Ion are 86 de ani iar cel mai tânăr, doar 5 luni. Obiceiul Udatului Ionilor se respectă cu sfinţenie la Tălmăcel de mai bine de 100 de ani. ”Aici, în 6 decembrie se adună cetele de feciori. Se pregătesc, fac repetiţii pentru colinzi iar în 7 ianuarie are loc acest eveniment, Udatul Ionilor, care durează de mai mult de 100 de ani. Semnificaţia e legată un pic şi de Bobotează, ştim cu toţii că de Bobotează se sfinţesc apele. Apariţia cailor este de pe vremea imperiului austro-ungar, în decembrie 1918 câţiva cetăţeni din satul Tălmăcel au participat la Unire, au venit de la Alba Iulia până la Tălmaciu cu trenul iar acolo s-au dus şi i-au aşteptat cu caii. Pentru că n-au putut să sărbătoarească acest eveniment al Unirii, fiind post, au amânat acest eveniment până în data de 7 ianuarie şi l-au cuplat cu Udatul Ionilor, de aceea au apărut şi caii. Carul cu boi este un car alegoric care a apsărut între timp, acolo merg cetele”, spune Constantin Barbu, primarul oraşului Tălmaciu de care ţine şi localitatea Tălmăcel. Acesta păstrează şi acum o amintire din anii copilăriei, când se era trimis să se spele în apa îngheţată, pentru a se purifica. ”De Bobotează ştiu că părinţii mă trimiteau la râu, dezbrăcat, fără nimic pe mine, doar cu un cearceaf, şi mă udam pentru a mă purifica. Apa este un element de purificarea noastră, spirituală”, adaugă primarul Constantin Barbu.

Sursa:http://turism.talmaciu.ro/evenimente-culturale/

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Sibiul a fost dintotdeauna cunoscut ca patria brânzeturilor de oaie și a mezelurilor. Produsele tradiționale reflectă bogăția terenurilor, dar și diversitatea culturală a zonei. Telemeaua și pastrama ciobănească de oaie din Mărginimea Sibiului a dus faima oierilor mărgineni în întreaga țară, dar și preparatele moștenite din bucătăria săsească – hencleș sau plăcintă cu rabarbăr sau cele specifice culturii maghiare – cozonac cu mac, găluște cu prune.

De-a lungul anului turiștii pot participa la festivaluri unde pot degusta bucate alese pregătite din produsele locului. Specialitățile sibiene pot fi găsite pe mesele restaurantelor și a pensiunilor din zonă.

Sursa:http://turism.talmaciu.ro/produse-traditionale/

 

33. CNIPT Zărnești

cnipt zarnesti.jpg

Date de contact

 

CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ ZĂRNEȘTI

Adresa: Str. Dr.Tiberiu Spârchez, nr,12A, Zărneștii, jud.Brașov

Telefon: 0368003376

Website: http://visitzarnesti.ro/

E-mail: cniptzarnesti@outlook.com

 

OBIECTIVE TURISTICE ÎN ZĂRNEȘTI

 

-          Masivul Piatra Craiului http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/resurse-turistice-naturale/masivul-piatra-craiului

-          Cheile Zărneștiului (Prăpăstiile Zărneștilor) http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/resurse-turistice-naturale/cheile-zarnestiului

-          Rezervația de Urși Libearty http://www.ampbears.ro/sanctuar-ursi http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/resurse-turistice-naturale/rezervatia-de-ursi-libearty-din-zarnesti

-          Schitul și Peștera de la Colții Chiliei http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/resurse-turistice-naturale/pestera-coltul-chiliilor http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/rta/item/1-schitul-de-la-coltul-chiliilor

-          Centrul de vizitare al Parcului Național Piatra Craiului http://www.cunoastelumea.ro/centrul-de-vizitare-al-parcului-national-piatra-craiului-a-fost-inaugurat-sambata-ce-iti-ofera/

-          Biserica Sfântul Nicolae din Zărnești- cea mai veche biserică din oraș (1515), monument de artă veche medievală, inscris în patrimoniul Academiei Române http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/atractii-turistice/rta/item/2-biserica-sfantul-nicolae-din-zarnesti

Agrement in Zărnești:

-          Wolf Park Adventure http://www.wolfparkadventure.ro

-          Alpinism Sportiv în Prăpăstiile Zărneștilor

-          Motocross

-          Echitatie

-          Mountain-biking

-          Centru Multifunctional- zonă Spa cu piscină, sauna, jacuzzi și masaj, loc de joacă pentru copii și sală de fitness.

 

EVENIMENTE

 

-          Maratonul Pietrei Craiului (luna octombrie), Festivalul Folcloric „Floare de Colț” Zărnești (august), Festivalul Național pentru Copii și Tineret ”Ecoul Pietrei Craiului Tavi Bălășcău” (iulie), Zărnești Challenge (iulie), MTB Zărnești Challenge (iulie), Târgul de Tomnă (septembrie- octombrie), Festivalul Oierilor (septembrie-octombrie).

http://visitzarnesti.ro/index.php/ro/info-utile/evenimente

 

PERSONALITĂȚI ALE ZĂRNEȘTIULUI

 

Pictori: - Lucia Piso (1914-1971), Teodor Rusu (1935-2005), Ioan Oratie (n.1957)

Scriitorul contemporan Gheorghe Crăciun (1950-2007)- fost director al editurii “Paralela 45”.

Diverse domenii: General Traian Moșoiu (1868-1932)- colonel, Bratu Baiul (1760-1837)- preot, Ioan Mețianu (1828-1916)- preot, prelat al Transilvaniei, Ioan Piso-tenor de renume internațional, prof.doctor Tiberiu Spârchez- renumit gastroenterolog, General Traian Moșoiu (1868-1932)- mare militarr român și om politic.

 

Parcul Național Defileu Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara.

În arealul parcului se află Mănăstirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșaniși Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu și al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași.

Parcul Național Defileul Jiului a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie(privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha.

Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu), la vest și Munții Parâng (ce aparțin grupei muntoase Parâng-Șureanu-Lotrului), la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturicalcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structurășistoasă, cu inserții de cloritoid).

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor.

Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea), în asociere cu carpen (Carpinus betulus) sau frasin (Fraxinus).Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte.

Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară – Defileul Jiului (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun (Ursus arctos, râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii) și liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus); patru specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata) și porcușorul de vad (Gobio uranoscopus); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru (Osmoderma eremita), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), rădașca ( Lucanus cervus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), croitorul alpin (Rosalia alpina), gândacul roșu (Cucujus cinnaberinus) și racul de ponoare (Austropotamobius torrentium).

Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb(Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder de copac (Martes martes), pârșul comun (Myoxus glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârla de zid (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), broască-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă brună (Bufo bufo), tritonul de munte (Triturus alpestris) sau salamandra de foc (Salamandra salamandra).

La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a Directivei Consiliului Europei – 92/43/CEE) din specia Tozzia carpathica, cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului.

Accesul in defileul Jiului se face astfel:

  • Drumul european E79 pe ruta: Târgu Jiu – Bumbești Jiu.
  • Drumul european E79 pe ruta: Deva – Simeria – Călan – Hațeg – Pui – Băița – Petroșani

Sursa: ro.wikipedia.org

 

33. CNIPT Gherla

17918361_1165747036881172_1067554745_n.jpg

Contact: Gherla CNIPT - jud. Cluj , Transilvania, România, P-ța Libertății nr. 3, Cod 405300, www.gherla.ro, Gherla

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
Trebuie sa instalati Adobe Flash pentru a vedea acest continut.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni