„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Informațiile prezentate pot să se schimbe în timp. Vă rugăm consultați CNIPT-urile pentru informații suplimentare. Ultima actualizate 12.04.2017

CNIPT-uri în regiunea Crișana

Cuprins

Click pentru a ajunge la informația dorită

  1. CNIPT Arad

  2. CNIPT Beiuș

  3. CNIPT Bihor

  4. CNIPT Nucet

  5. CNIPT Aleșd

  6. CNIPT Vașcău

  7. CNIPT Pâncota

1. CNIPT Arad

arad.jpg

Date de contact 

CNIPT Arad

Adresa: Bulevardul Revoluției nr.81, Arad, jud. Arad

Telefon: 0728 116 412

Persoană de contact: Ioana Mădălina Crainic

E-mail: info@cniptarad.ro

Site: www.cniptarad.ro

Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=100008968267259&pnref=story (Turism Arad - română)

https://www.facebook.com/Visit-Arad-280727142307753/ (Visit Arad - engleză)

 

Obiectiv principal:

Palatul Administrativ (Arad)

Localizare: municipiul Arad, Bd. Revoluţiei, nr. 75

Perioada de atestare: sec. XIX (1874-1876)

Descriere: Planul clădirii a fost iniţial realizat de către arhitectul Lechner Ödön de la Budapesta; din motive de ordin financiar, la cererea conducerii oraşului planul a fost modificat de către arhitectul arădean Pekár Ferenc; faţă de vechiul plan, noul proiect a păstrat trei nivele numai în partea de la intrarea principală, renunţând şi la închiderea laturii dinspre parc; turnul înalt de 54 m aminteşte de primăriile flamande, multe elementele renascentiste de orientare flamandă se regăsesc în ornamentaţiile imobilului; intrarea principală în clădire se realizează pe o scară impozantă acoperită cu marmură roşie care duce la etaj spre o impozantă sală festivă; de remarcat sunt şi vitraliile realizate în anii 1960 de către renumitul artist plastic Sever Frenţiu, ele simbolizând anotimpurile.

 

Personalitate locala

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.

L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871.Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.

Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”

 

Evenimente

Aprilie

Festivalul Tinerilor Arădeni, Arad

Târgul de primăvară, Expo Arad

Festivalul Ecvestru Cupa Sfântul Gheorghe, Arad

Mai

Festivalul Internațional de Teatru Nou, Arad

Noaptea Muzeelor, Arad

Raliul Aradului, Arad

Beerfest, Arad

Supermaratonul Arad - Bekescsaba - Arad

Maratonul, Semimaratonul și Crosul Aradului, Arad

Târgul Educației, Arad

Jocurile Naționale Special Olympics, Arad

Iunie

Stagiunea Teatrului de Vară, Arad

Street of Folk Rock, Lipova

Teatrul de Vară, Arad

Iulie

Teatrul de Vară, Arad

Festivalul Motorock, Pecica

Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Festivalul Minorităților din Județul Arad, Arad

Festivalul Părădăicilor de la Macea

Proiecții de cinema în aer liber, Arad

Festivalul ”Emil Monția”, Șiria

Parada Clătitelor de la Moneasa

August

Praznicul de Pită Nouă Pecica

Festivalul ”Ioan Slavici”, Șiria

Sărbătoarea religioasă a Adormirii Maicii Domnului - Mănăstirea Radna – 15 august;

Târgul Meșterilor Populari, Moneasa

Zilele Aradului

Septembrie

Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniș-Măderat

Festivalul Vânătorilor de la Bata

Zilele cartierelor Aradului

Festivalul Internațional de dans, Arad

Octombrie

Festivalul Internațional de artă contemporană, Arad

Noiembrie

Festivalul Vinului, Arad

Decembrie

Târgul de iarnă, Arad

 

2. CNIPT Beiuș

 cniptbeius.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Beius

Date de contact

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Obiective turistice

S-au descoperit unele urme străvechi de locuire din paleolitic în toată depresiunea Beiușului, în peșterile de la Chișcău, Valea Sighiștelului, Recaș, Meziad, Câmpani. Pe Piatra Petranilor și la Meziad au fost găsite așezări neolitice fortificate. S-au descoperit unele urme străvechi de locuire din paleolitic în toată depresiunea Beiușului, în peșterile de la Chișcău, Valea Sighiștelului, Recaș, Meziad, Câmpani.

În apropiere de Beiuș se află Stâna de Vale, Pietroasa, Padiș, Valea Sighiștelului.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost ridicat din inițiativa unor veterani din cea de-a doua conflagrație mondială, la poalele unei coline din apropierea Beiușului. Acesta comemorează luptele purtate pentru eliberarea orașului în toamna anului 1944. Monumentul se distinge prin forma simplă și impresionează prin masivitatea sa. Pe postamentul de formă pătrată, din beton, se înalță o coloană din piatră, placată cu marmură albă, având o înălțime de 5 m. În partea superioară are o decorațiune specific militară. La mijlocul coloanei, pe lățimea sa, este săpat un text.

Sursa:http://www.turismbeius.ro/turism/resurse-turistice/obiective-turistice-beius-bihor

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Trasee turistice :

Traseul Stana de Vale – Sat Ferice

Traseul Stana de Vale – Baraj Lesu

Traseul Stana de Vale – Cabana Meziad

Traseul Stana de Vale – Circuit Cascada Saritoarea Iedutului

Traseul Stana de Vale – Custurii

Traseul Stana de Vale – Canton Moara Dracului

Traseul Stana de Vale – Piatra Talharului – Varasoaia

Traseul Circuitul Statiunii Stana de Vale

Traseul Stana de Vale – Cabana Padis

Sursa si detalii gasiti aic: http://www.turismbeius.ro/turism/trasee-turistice

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Verjelul

Este cel mai important obicei de Anul Nou. El este organizat de feciori, care-si aleg „biraul” – conducatorul grupului. Acesta alege, la rândul sau, locul unde se desfasoara ceremonia si invita, la verjel, fetele de maritat din sat. Ca elemente de recuzita se folosesc verjelele de la razboiul de tesut, o „postava” (covata din lemn), doua „taljere” (farfurii) si un „lipideu” de cânepa (cearsaf). 

Actantii Verjelului aduc în seara de ajun a Anului Nou câte un inel, cu un semn distinct; fetele se îngrijesc de mâncare, iar feciorii aduc bautura si angajeaza muzicantii. Desfasurarea obiceiului cuprinde o scurta petrecere generala, o parte ceremoniala, în care se aleg perechile, si petrecerea perechilor.
Spectacolul propriu-zis îl reprezinta alegerea perechilor: „biraul”, acoperit cu lipideul, pune inelele în taljere, sub postava, le amesteca cu ajutorul verjelelor, în timp ce se cânta un cântec specific, legat de ceremonial, apoi le scoate – din taljere -, fara sa le aleaga, pe rând, câte unul, formând perechile. De obicei, însa, „biraul” potriveste el însusi perechile, dupa dorintele participantilor. Perechile astfel formate vor petrece toata noaptea de Anul Nou împreuna. În prima zi a Anului Nou, relatia conventionala de natura ritual-ceremoniala a perechilor înceteaza. Totusi, unele dintre aceste perechi se vor casatori în perioada urmatoare, a câjlegilor.
Daca între cele doua razboaie mondiale acest obicei era o practica ceremoniala specifica satelor de pe Valea Iadului, imediat dupa aceea a capatat doar sensul de petrecere, dupa 1950 disparând sau fiind înglobat în „jocurile” de la claca de tors, claca abandonata total pe la 1970.

Sursa si alte obiceiuri: http://www.turismbeius.ro/traditii-si-obiceiuri

 

3. CNIPT Bihor

 cniptbihor.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Bihor

Date de contact

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Băile Felix – Stațiune de interes național, Băile Felix se găsesc în județul Bihor, la aproximativ 10 km de Oradea, situată pe teritoriul administrativ al comunei Sânmartin. Cu un climat temperat continental de tranzitie, cu veri calde si ierni blande, stațiunea este deschisă turiștilor pe parcursul întregului an, oferind condiții de tratament, odihnă și relaxare. Cu baze de cazare foarte bine puse la punct, dar și cu numeroase baze de tratament si posibilități de agrement stațiunea Băile Felix vă așteaptă să o vizitați.

Sursa: http://travelbihor.ro/turism/statiuni-turistice/

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Evenimentele le gasiti la aceasta adresa: http://travelbihor.ro/altele/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Mestesuguri traditionale

ARTA TEXTILELOR

Unul din vechile meşteşuguri din zona judeţului Bihor şi a Munţilor Apuseni îl reprezintă crearea de ţesături din bumbac, in sau lână pentru uz gospodăresc sau realizarea hainelor, precum şi decorarea acestora cu motive interesante specifice fiecărei zone.

Această muncă a fost şi este practicată în exclusivitate de femei, şi arta ţesutului şi a broderiei a fost transmis generaţii de-a rândul de la mamă la fiică. În present mai există puţine femei care practivă acest meşteşug, iar pe cele mai multe le puteţi descoperi în zonele montane, mai greu accesibile.

Războiul de ţesut se montează doar iarna, cand mâinile pricepute ale femeilor dau naşterea la obiecte diverse, precum ştergare tradiţionale, feţe de masă, traiste sau piese de îmbrăcăminte specifice portului popular.

OLĂRITUL

Olăritul este unul din meşteşugurile tradiţionale ale ţării noastre, care se bucură şi astăzi de preţuire.

Mentalitatea populară privea creaţia divină ca fiind o artă ceramică. Omul primordial nu era decât o bucată de lut ănsufleţită, numele lui Adam fiind pus în reşaţie cu termenul ebraic adamah (pământ roşu).

În judeţul Bihor acest meşteşug se mai practică doar în zona Vadu Crişului (ceramica albă) şi în satul Leheceni (ceramica roşie). Proprietăţile specifice lutului din zona Vadu Crişului – Şuncuiuş Ceramica face ca prin ardere să rezulte o ceramică albă, unică în Europa. Vadu Crişului a fost unul din cele mai mari centre de olărit din judeţ, iar în prezent doar 3 familii mai practică acest meşteşug. Ceramica roşie este o ceramică de sorginte romană, de culoarea roşu-cărămizie şi este smălţuită. Cele mai importante centre de olărit erau la Sălişte de Vaşcău, Criştiorul de Jos, Cărpinet, Leheceni, Leleşti, iar în prezent se mai practică doar în satul Leheceni.

ARTA LEMNULUI

Lemnul este o materie primă foarte accesibilă, şi este foarte des folosit în gospodărie. În timp s-au dezvoltat câteva meşteşuguri cu un anume specific în Bihor, adaptate anumitor zone, cerinţe şi materialelor disponibile. Dintre acestea cele care se mai practică sunt lădăritul, scărăritul şi, mai ales în rândul populaţiei rrome, realizarea lingurilor, căucelor şi coveţilor din lemn.

În multe sate se găsesc meşteri care realizeazã şi mobilã din lemn. Există, de asemenea, tineri sculptori care se inspiră din arta populară pentru creaţii moderne.

PODOABE DIN MĂRGELE

Obicei străvechi în satele româneşti, realizarea de podoabe din mărgele se adresează mai mult femeilor, care le fac manual şi le poartă – în special la sărbători. De cele mai multe ori vom găsi fete care le confecţionează pentru a-şi arăta măiestria în faţa feciorilor la hora satului. Există şi ornamente din mărgele pentru pălării bărbăteşti.

Tradiţionale în Bihor sunt zgărdanele cu mărgele roşii, albe, negre şi verzi, cu motive geometrice (cumpăna, prescura). Cele mai complicate zgărdane sunt cele „cu colţi”, a căror realizare implică multă migală şi sunt confecţionate de către adevăratele creatoare populare.

Există şi tinere fete care realizează, în aceeaşi tehnică, podoabe moderne, uneori inspirate din arta populară.

ÎNCONDEIAT DE OUĂ

Înfrumuseţarea ouălor este un obicei preistoric preluat mai târziu de Creştinism – ouăle sunt jertfite şi mâncate sacramental la sărbătorile pascale. Meşteşugul înfrumuseţării ouălor pentru Paşti cuprinde mail multe etape şi începe cu alesul şi pregătirea oălor, continuând cu vopsitul acestora (cel mai adesea cu vopsele obţinute din plante) şi încondeierea propriu-zisă, cu ceară de albine.

Culorile utilizate iniţial erau galbenul şi roşul,culori care simbolizează trecerea soarelui pe cer, de dimineaţă până la apus.

În multe localităţi din Bihor, acest meşteşug se practicã anual în Vinerea Mare. Sunt sate unde, prin priceperea ţărăncilor noastre, încondeiatul ouălor a ajuns o artă. Putem aminti în acest sens câteva sate din zona Crişului Negru: Drăgoteni, Budureasa, Roşia, Lunca, Hinchiriş, Sudrigiu.

PICTURĂ DE ICOANE PE STICLĂ ŞI LEMN

Pictura de icoane pe sticlă şi lemn a fost mereu asociată cu viaţa monahală din anumite centre din ţară, cel mai cunoscut fiind la Mănăstirea Nicula – vestită şcoală de iconari. Pictura pe sticlă (naivă) a fost practicată uneori şi de ţăranii cu talent în arta decorării sticlei sau lemnului, reprezentând scene din viaţa sfinţilor sau chiar muncile zilnice.

În Bihor, aceste forme de artă-meşteşug se pot învăţa astăzi, în cadru organizat (în Beiuş, Oradea), fiind practicate aşadar de mulţi tineri, elevi şi studenţi.

Icoane deosebit de frumoase, pictate pe lemn, în tradiţia românească, pot fi admirate şi azi în unele biserici de lemn din judeţ, Unele au fost realizate de profesionişti ai artei veniţi din alte colţuri ale ţării. Între aceştia o figură aparte o reprezintă David Zugravu, care a pictat icoane pe lemn şi biserici în zona Beiuşului.

INSTRUMENTE MUZICALE

Există, în Bihor, un instrument muzical care dă un specific anume muzicii populare de aici: vioara cu goarnã. Deşi nu este autohton, acest instrument şi-a lăsat amprenta asupra folclorului bihorean recent. Din păcate, în prezent judeţul nostru mai are puţini meşteri de viori cu goarnă (Dorel Codoban, Bokos Ladislau şi Rada Gheorghe).

Alte instrumente realizate manual – în tradiţia românească, ungurească sau purtând semnul creativităţii tinerilor care duc meşteşugul mai departe – sunt fluierul din lemn, naiul, toba din piele, drâmba, ţitera, tulnicul moţesc şi nu numai.

Dacă aveţi curiozitatea să căutaţi elemente ale folclorului bihorean autentic prin sate – în special în satele mai izolate – mai aveţi şanse să găsiţi, în special, bătrâni care vă pot face demonstraţii ilustrative. Surprinzător este însă faptul că cele mai vechi cântece nu sunt acompaniate de nici un instrument, fiind interpretate doar vocal.

Sursa: http://travelbihor.ro/arta-populara-si-mestesuguri/

 

4. CNIPT Nucet

 cniptnucet.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Nucet

Date de contact

Nucet, str. Parc Tineretui 20 A (asezat pe Dn75), Jud Bihor

EMAIL

info@cniptnucet.ro

TELEFON

0359 191 533

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Cheile Galbenei – natura salbatica in cea mai pura forma.

Pereti de stanca gigantici erodati de apa Vaii Galbena in forme spectaculoase. Grote si pesteri ascunse, un rau subteran, Cascada Evantai si Izbucul Galbenei – cateva dintre motivele pentru care merita sa vizitati Cheile Galbenei.
Aventura si adrenalina cu treceri prin tuneluri si catarare pe lanturi.
Traseul Cheilor Galbenii este recomandat turistilor mai experimentati, avand un grad de dificultate mai mare.

Cum ajung la Cheile Galbenei?

Plecand din centrul localitatii Arieseni, urmati drumul pietruit ce trece printre magazine si primarie, urcand pe valea Coblesului prin satul Fata Cristesei pana in satul Cobles. Marcajul turistic ce trebuie urmat este triunghi galben.
Pentru cei care doresc sa mai scurteze din drum, puteti inainta cu masina din Arieseni pana in Cobles iar de la Abc-ul din Cobles urmati in continuare drumul din stanca ce urca pe Valea Gojii iar apoi coboara pe Valea Luncsoarei pana la intrare in Cheile Galbenei. Aceasta portiune a drumului este accesibila oricarei masini pana pe la Cantonul Luncsoara. La intrarea in Chei veti gasi cateva indicatoare turistice si un panou informativ. Prin chei va recomandam sa urmati traseul marcat si amenajat in locurile mai dificile cu lanturi pentru siguranta dumneavoastra.

Ce pot vizita in apropiere de Cheile Galbenei?

Cetatile Ponorului – o adevarata cetate naturala cu trei portaluri, dintre care unul gigantic.
Ghetarul Focul Viu – pestera unde lumina si gheata isi dau intalnire in mijlocul verii pentru a crea un spectacol deosebit.
Piatra Galbenei – un punct de belvedere sus pe stanci.
Avenul Bortig – un put vertical ce adaposteste unul dintre cele mai mari blocuri de gheata din subteranul Romaniei.

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

 Ziua orasului Nucet

Sursa : http://cniptnucet.ro/evenimente-culturale-datini-si-obiceiuri/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

PADIȘ

Zona turistica Padis se află în ramura nordică a Muntilor Bihor, lant din Muntii Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padis e situată în sud-estul judetului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granita cu judetele Cluj si Alba. Din zona turistica Padis fac parte urmatoarele :

  • Bazinul închis Padis – Cetatile Ponorului
  • Cheile Somesului Cald – Poiana Vărăsoaia
  • Poiana Cuciulata
  • Cheile Galbenei – Poiana Florilor
  • Obârsia Văii Boga.

Sursa: http://cniptnucet.ro/istoric/#padis

 

5. CNIPT Aleșd

 cniptalesd.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Alesd

Date de contact

 Adresa: Str. Bobâlna. nr. 3, orașul Aleșd, jud. Bihor, cod 415100
E-mail: turismalesd@yahoo.com
Tel/Fax: 0359191816
Web: www.turismalesd.ro ; www.piatrasoimului.com
Pagina facebook: TurismAlesd

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Cetatea ,  Piatra Șoimului din satul Pestis, sat apartinator orasului Alesd. Numita de unii si Cetatea Sinteu, Piatra Șoimului este atestata documentar incepand cu anul 1306. Conform unor surse istorice, constructia cetatii a inceput in anul 1242, adica la finalul invaziei mongole-tatare din 1241 – 1242 care a pustiit asezarile din Transilvania; cetatea a fost finalizata in anul 1276. Initiatorul constructiei ar fi fost un nobil maghiar, judele regelui Bela IV, Geregye Pal (Paul), care apartinea unei familii de nobili ce adusese servicii coroanei maghiare in timpul invaziei tatare.

Cetatea isi trage numele de la stanca inalta de 500 m pe care este ridicata si care era considerata accesibila doar pentru soimi.

Scopul cetatii era sa serveasca drept centru nobiliar pentru zona cunoscuta sub numele de Tara Bistrei, zona care se intindea asupra unor teritorii ce fac parte din jud. Bihor (partea de nord şi de vest) si Salaj (partea de sus si sud-vest). Cu timpul domeniul Cetatii Pietrei Șoimului a ajuns sa stapaneasca mai multe asezari, uneori alipite cu forta; in 1406 de domeniu apartineau 47 de sate, acesta intanzindu-se pana la Huedin.

Sursa: http://turismalesd.ro/cetatea-piatra-soimului-2/

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Târgul de vară Aleşd

Este o manifestare tradiţională care are tradiţii încă din vremea comunismului, fiind o acţiune ce adună la un loc toţi locuitorii de pe Valea Crişului. Acesta are loc în ultima săptămână a lunii august a fiecărui an şi este cel mai important eveniment care se desfăşoară în cadrul Zilelor Oraşului Aleşd.

Sursa: http://turismalesd.ro/activitati-culturale/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

TRASEUL 1.Natură si istorie

ALESD- PESTIS –PADUREA NEAGRA

Traseu de o zi cu plecare din Orasul Alesd, cu urmatoarele opriri:

Sursa:http://turismalesd.ro/trasee-turistice/

 

6. CNIPT Vașcău

cniptvascau.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Vascau

Date de contact

 Strada Unirii, nr. FN, Vascau, Bihor

 contact@turismvascau.ro 

0359 804 044

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Peștera Ghetarul Focul Viu

Peștera Ghețarul Focul Viu este localizat în Parcul Național Apuseni la o altitudine de aproximativ 1165 m, adăpostind al treilea ghețar ca mărime din România, cu un volum de 25.000 metri cubi de gheață. Ghețarul s-a format datorită ferestrei din tavan care reține aerul rece și datorită lipsei ventilației.

Peștera este formată din Sala Mică unde se găsesc diferite formațiuni stâncoase și Sala Mare care adăpostește ghețarul. Datorită lumini care intra în încăpere prin fereastra din tavan reflectându-se în ghețar, ii dau acestuia un aspect deosebit, asemenea unui foc viu.

Sursa:http://www.turismvascau.ro/ro/resurse-turistice/obiective-turistice/pestera-ghetarul-focul-viu

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Aprilie:

Mai:

Iunie:

Iulie:

Septembrie:

Octombrie:

Decembrie:

Alte evenimente gasiti aici : http://www.turismvascau.ro/ro/informatii-utile/calendarul-evenimentelor-culturale-datinilor-si-obiceiurilor

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Datini și obiceiuri

Obiceiuri de Anu Nou și Sfântu Vasile: În Bihor, Anul Nou e doldora de credințe și obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, tălmăcite, arată cum va fi tot anul care vine; cetele de urători care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua și Plugușorul stau la loc de cinste în această zi;

Obiceiuri de Bobotează: Casele tuturor credincioșilor sunt sfințite cu agheasma de preotul comunității; sosirea lui e vestită de cete de copii care urează gazdelor belșug; semnificația creștină a zilei se împletește cu vechi credințe și practici magice de aflare a ursitului

Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe înserat, în fiecare gospodărie, se aprinde câte un foc menit să ferească locul de boli și necazuri;

Obiceiuri de Florii: În curțile bisericilor au loc ”procesiuni” de crenguțe de salcie înflorită; ramurile vor fi păstrate cu sfințenie de credincioși pe grinda casei.

Obiceiuri de Paști: Dupa un post lung, maramureșenii sărbătoresc Sfintele Paști asa cum se cuvine; înroșitul și încondeiatul ouălor, slujba de Înviere, mersul cu pasca la sfințit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasă deoparte; creștinismul se împletește cu fascinante ritualuri precreștine;

Obiceiuri de Rusalii: Oamenii își împodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;

Obiceiuri de Sânziene: Fetele nemăritate adună de pe câmpuri sânziene galbene și împodobesc cu ele porțile și streșinile caselor, ca să le aducă noroc.

Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemăritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua și apoi mănâncă dintr-o turtă sărată gătita chiar de ele, viitorul soț li se va arăta în vis;

Obiceiuri de Crăciun: În Bihor, de Crăciun, lumina nu se stinge toata noaptea și nici o casa nu rămane necolindată.

Sursa: http://www.turismvascau.ro/ro/informatii-utile/calendarul-evenimentelor-culturale-datinilor-si-obiceiurilor/datini-si-obiceiuri

 

7. CNIPT Pâncota

 Manastirea_Maria_Radna-21.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Pancota

Date de contact

 Adresa: Str. Tudor Vladimirescu nr. 69, oraș Pîncota, jud. Arad
E-mailcniptpancota@gmail.com 
Telefon 0357.435.354
Websitewww.primariapancota.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Biserica Romano – Catolică ”Adormirea Maicii Domnului” din Pîncota

Biserica Catolică din Pâncota este cea mai veche biserică a orășelului, dar este în același timp una dintre cele mai bine întreținute biserici din Banat.

Biserica Catolică a fost construită în Pâncota între anii 1806-1807. În documentele de protocol ale Episcopului Iosif Leonovich se menționează despre o orgă cu 5 registre.  Orga de astăzi  a fost construită  probabil cu puțin timp înainte de cel de – al doilea război mondial de către firma Wegenstein sau de către Franz Kecskés din Timișoara. Ea are 2 manuale, o pedală și o tractură pneumatică.

Biserica în Pâncota a fost renovată prin munca în echipă și a fost adusă într-o stare aproape perfectă.

Biserica romano-catolică

În anul 1787 a luat ființă reforma locală catolică. 1806-1807 șambelanul a ridicat biserica. Din 1807 a existat o parohie independentă în Pâncota. 1807 ea a fost sfințită în cinstea Adormirii Maicii Domnului. Biserica Catolică reprezintă cea mai veche biserică din  Pâncota. Construcția bisericii a început în 1806 prin Camera Regia și a fost finalizată în 1907. Sfințirea bisericii fost săvârșită de către Episcopul Ianos Sutti la data de 29 octombrie 1907. Este vorba despre o construcție în stil roman. Biserica are o lungime de 31 m, o lățime de 11 m, o înălțime de 10 m. Turnul bisericii are o înălțime de 31 m. Potrivit Historia Domus, turnul bisericii a fost distrus de către un incendiu în 1822 și a fost reconstruit sub forma sa iniţială în 1906. Picturile de pe pereți s-au realizat în anul 1930 de către pictorul arădean Istvan Soos. O reabilitare a pereților exteriori a bisericii a fost realizată în 1996, cu sprijinul HOG Pâncota. Reabilitare interiorului bisericii a fost posibilă în 1999 cu sprijinul Renovabis și a comunității catolice din Pâncota. In ultimii 2 ani biserica a fost dotată cu centrală termică și cu un nou acoperiș. Ar mai fi necesară renovarea frescelor. Cu toate acestea, biserica este considerată una dintre cele mai bine întreținute biserici catolice nu doar din județul Arad, ci din întregul Banat.

 Școala

În anul 1782 se menționează despre o școală trivială catolică. Începând cu 1787 despre o școală catolică camerală.

Pe teritoriul orașului de astăzi s-au găsit urme ale unei așezări dacice din secolul 2./3. Numele Villa Pankota a fost menționat pentru prima dată în 1202/1203, atribuirea la orașul de astăzi este cu toate acestea însă incertă. Potrivit Sándor Marki a existat în 1216 pe teritoriul Pâncota o abație benedictină; probabil așezarea s-a format în jurul abației. Pâncota aparținea pe atunci Regatului Ungariei.

Localizare: Str. Tudor Vladimirescu Nr. 72, orașul Pâncota, județul Arad.

Sursa: http://www.cniptpincota.ro/biserica-romano-catolica-adormirea-maicii-domnului/

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Kirchweih-ul Bisericii Romano-Catolice

Sărbătoarea în Pâncota

Biserica Catolică cinstește la sfârșitul săptămânii din mijlocul lunii august Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Multe biserici, mănăstiri și locuri de pelerinaj slăvesc această sărbătoare. Una dintre acestea este biserica catolică din orășelul arădean Pâncota.  Acolo a avut loc cea de- a 22 -a ediție a sărbătorii. Adi Ardelean a participat la aceasta și relatează.

Pâncota este un orășel în regiunea viticolă Arad: localitate a fost în mare parte populată de către coloniști germani și acesta formează partea nordică a Arhiepiscopiei Timișoarei, biserica romano-catolică fiind închinată Sărbătorii Adormirea Maicii Domnului acum 209 ani. De atunci sărbătoarea se celebrează în Pâncota– doar cu unele întreruperi – conform tradiției șvăbeşti din Banat. Din cele 800 de suflete ale comunității germane de odată, trăiesc în prezent în Pâncota doar 20 de familii de origine germană. Una dintre acestea este a primarului Josef Retter.

Sărbătoarea s-a celebrat în Pâncota din totdeauna, chiar dacă au existat unele întreruperi de-a lungul istoriei , ca de exemplu în timpul deportărilor în Rusia sau spre sfârșitul regimului comunist. Pentru aceste pauze s-a introdus o tradiție: dacă într-un an buchetul sărbătorii nu este câștigat prin licitație, acesta rămâne în  biserică, iar sărbătoarea nu se mai celebrează timp de 7 ani.  Așa s- întâmplat în 1986, când germanii au așteptat cu bagajele pregătite plecarea lor din tabăra comunistă. Georg Borbely a scos din nou buchetul în  1993. In anul 2000 a format din nou prima pereche a sărbătorii cu actuala lui soție Simona. In acest an copii săi Gerhard Nikolas și Ingrid Maria au format prima pereche.

Nu mai există un forum german local în Pâncota sub formă de organizație, deoarece nu sunt membrii plătitori. S-a menținut structural un grup de inițiativă pentru organizarea sărbătorii. Membru al acestui grup este Yvonne Seifert. La casa primei perechi pe fosta alee germană se întâlneau tinerii care participau la sărbătoare. De aici perechile mărșăluiau spre biserica catolică. Ritmul și buna dispoziţie era asigurată de către muzicanți la instrumentele de suflat.   Slujba religioasă o fost oficiată de către parorhul local Ioan Ciuraru. Alături răsunau cântecele bănățene șvăbeşti ale Mariei (Marienlieder).

După slujba religioasă, cuplurile se duceau în casa parohială și dansau trei dansuri de onoare. Mărşăluind pe ritmul muzicii, ei se întorceau pe străzile orașului la casa primei perechi. Doar aici se întâlnea tineretul și după-amiaza, mărșăluind din nou în centrul orașului. Pe drum se opreau la familiilor casele germane, care au pierdut în ultimul an un membru al familiei, pentru a le aduce un omagiu.

În parcul orașului era deja decora copacul pentru această sărbătoare. Sub acesta se dansa, dansatorii principali rosteau zicale, perechile îmbrăcate tradițional extrăgeau miel, pălărie și prosop, iar buchetul de rozmarin împodobit era scos la licitație. Festivalul a fost întrerupt pentru scurt timp de prima ploaie a acestei veri, însă tineretul nu s-a  lăsat intimidat iar festivitățile au continuat. A existat la sfârșit un câștigător al buchetului de flori, astfel încât sărbătoarea va avea loc și anul viitor. Robert Krieb va organiza cea de-a 210 ediţie a sărbătoarii în Pâncota. Vor participa din nou mica, dar unita comunitare germană.

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

Îmbrăcămintea tradițională a germanilor din  Pâncota

Fetele tinere și femeile purtau îmbrăcăminte deschisă la culoare, iar cele în vârstă închisă la culoare. Aceasta se compunea din:

Maiou alb, a cărui mâneci și partea din față erau brodate. Deasupra se purta o bluză cu mâneci lungi, care se termina cu o porțiune de volane și ajungea până peste fustă. Fusta ajungea până la glezne, dedesubt se purtau 2-3 jupoane din bumbac, care erau întărite și prevăzute cu dantelă de mână. Fusta și bluza erau făcute din mătase sau alte materiale fine cu un model floral. Deasupra fustei se lega șorțul, prevăzut de asemenea cu broderie sau dantelă.

Ca și acoperământ de cap se purta o basma din mătase, pânză sau cașmir. Părul de dedesubt era purtat într-un coc, fiind prins sub basma. Încălțămintea consta din pantofi plați închiși (pe laba piciorului) sau pantofi deschiși în timpul verii și pantofi plați de culoare închisă în timpul iernii.

Bărbații purtau cămăși albe cu cute țesute din stofă, cu gât înalt, manșete strâmte. Vara și în timpul săptămânii se purtau pantaloni largi din pânză albă, prevăzuți în partea de jos cu o broderie Ajur. Pantalonii de duminică și de sărbătoare erau negri, largi deasupra genunchilor și înguști sub genunchi. În timpul verii se purtau pălăriile negre, în timpul iernii pălăriile călduroase de blană.

Acest port s-a modificat de- a lungul timpului. Astfel și-a făcut apariția noua îmbrăcăminte tradițională după cel de al II- lea război mondial. Influența austriacă și unele elemente maghiare au condus către următorul port:

Fetele purtau bluze albe cu mânecă scurtă cu dantelă neagră la gât și la mâneci , fuste albe cu centuri și șorțuri negre.  Bărbații purtau pantaloni negri, cămăși albe și o vestă prevăzută cu mulți nasturi din metal. Ca și acoperământ de cap ei purtau pălării negre. Acest port s-a păstrat până astăzi în Pâncota.

Trebuie subliniat faptul, că Pâncota (deși – sau poate pentru că este o așezare nordică  cu germani din Banat) se numără printre singurele sau puținele localități, care celebrează și astăzi această sărbătoare.  Această sărbătoare apare sub o nou formă adaptată ca și una dintre cele mai mari sărbători ale orășelului, la care pot participa locuitorii germanii care trăiesc aici, dar în același timp și românii și maghiarii, care doresc să participe și să o  celebreze

Sursa: http://www.cniptpincota.ro/kirchweih-ul-bisericii-romano-catolice/

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
Trebuie sa instalati Adobe Flash pentru a vedea acest continut.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni