„INFIINTAREA UNUI CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA IN MUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA”

Choose Language

Informațiile prezentate pot să se schimbe în timp. Vă rugăm consultați CNIPT-urile pentru informații suplimentare. Ultima actualizate 12.04.2017

CNIPT-uri în regiunea Bucovina

Cuprins

Click pentru a ajunge la informația dorită

  1. CNIPT Suceava

  2. CNIPT Campulung Moldovenesc

  3. CNIPT Vatra Dornei

1. CNIPT Suceava

cniptsuceava.jpg

Sursa: Site-ul CNIPT Suceava

Date de contact

Sediu: Romania, Suceava, str. Mitropoliei nr. 4, Tel: +40-230-551241, Fax: +40-330-803124

Brădățan Claudiu - Sef serviciu CNIPT - tel: 0756035563

Burgheaua Dănuț - tel :0746017832

Velniciuc Cătălina - tel: 0749119547

Achiței Cristina - tel: 0743383037

Ursu Laura - tel: 0743645197

Negruțu Ciprian-Bogdan - tel: 0742296395

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

 Cetatea de Scaun a Sucevei, menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388, a fost construită în timpul domniei lui Petru I, având iniţial un plan rectangular, cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. 40m. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar, însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care, în două faze, restaurează clădirile din interior, adaugă zidul de incintă, extinde şi consolidează şanţul de apărare. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima, ante 1476, a fost ridicat un zid înalt de 1,5m, întărit cu turnuri pătrate, iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid, modificându-se totodată şi turnurile, care devin semicirculare. Cetatea a suportat puternice asedii (1476, 1485, 1497), nefiind cucerită până în 1538, când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. În cea de-a doua domnie a sa, Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi, incendiind cetatea din ordinul turcilor, fără însă a-i putea provoca pagube importante. La sfârşitul sec. al XVI-lea, cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595), apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare, dar asediul din 1653 (când noul domn, Gheorghe Ştefan, ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. În 1675, voievodul Dumitraşcu Cantacuzino, din ordinul otomanilor, cheamă un piroman grec, pentru a distruge cetatea. Câţiva ani mai târziu, un cutremur rupe latura de nord şi distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare.

Sursa: http://www.turism-suceava.ro/index.php/turism/muzee

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Festivaluri tradiţionale la Suceava

        Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în acest loc izolat din România. 
        Există multe ocazii de sărbătoare; în primul rând, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adăugate numeroasele alte manifestări culturale şi târguri. 
Februarie

Martie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Sursa: http://www.turism-suceava.ro/index.php/cultura-si-mesteri/festivaluri-traditionale-la-suceava

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

TRADITII ŞI OBICEIURI DE PAŞTI


      Cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului, este prilejul, pentru români, de a trăi clipe de bucurie sfântă, dar și de a sărbători în cadrul comunității. 
      Cea mai răspândităși mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se "scriu" ouăle se numește chisiță (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui baț plat). Tehnica tradițională spune că la încondeiat se mișca oul, iar nu instrumentul. Acum se mai folosește și penița, în cazul încodeierii ouălor cu tuș. 
      Ziua Învierii Domnului, cunoscută și sub numele de Paști începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune ca mormântul s-a deschis și a înviat Hristos. Chiar dacă românii participă în număr destul de mic la Sfânta Liturghie din această noapte sfântă, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumină. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineața, la biserică, în locurile unde se sfințește pasca și prinoasele. În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toata casa și în curte, ca sa fie luminată gospodaria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa. Din acest moment salutul obișnuit este înlocuit cu cel de "Hristos a înviat", la care se răspunde "Adevarat a înviat", salut păstrat pana la Înălțarea Domnului. Este o forma de mărturisire a Învierii și a credinței creștine. 
       

Ouăle de Paști

       Din marțea Săptămânii Mari, dar mai ales în zilele de joi, vineri și sâmbătă, în toate gospodăriile bucovinene se vopsesc ouăle roșii de Paști. Obiceiul folosirii ouălor colorate în practicile de renovare a timpului primăvara, cand se serba, odinioară, Anul Nou, ține de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il găsim și în unele legende bucovinene. 
       În Bucovina ouăle de Paști sunt numite cu un termen generic "merișoare" și erau, la început, colorate numai în roşu ("rosete") pentru ca mai târziu să se răspândeasca și practica vopsirii în galben ("gălbinete"), în verde ("verdețe"), în albastru ("albăstrele") și în negru ("negrete"). Altă dată, culorile se obțineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor. Astăzi acest obicei este în mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea tuturor ouălor de Paști. 
      Cele mai frumoase ouă de Paști, care fac și acum faima Bucovinei, sunt ouăle închistrite, numite impropriu ouă încondeiate. Tehnica uzitată este aceea a păstrării culorii de fond și consta în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topită, și scufundarea succesivă în băi de culoare (galbenă, roșie și neagră). 
      Cele mai răspândite motive folosite la închistrirea ouălor sunt crucea Paștelui, floarea Paștelui, cărarea ciobanului sau cărarea rătăcită, brâul și desagii popii, brăduțul, frunza de stejar, albina, peștele, coarnele berbecului, cârja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, "patruzeci de clinișori", vârtelnița, creasta cocoșului, broasca, fierul plugului, ulița satului, grebla, sapa etc.

 Alte detalii aici: http://www.turism-suceava.ro/index.php/cultura-si-mesteri/traditii-si-obiceiuri

 

2. CNIPT Câmpulung Moldovenesc

poza campulung moldovenesc.jpg

Date de contact

CNIPT Rarăul – Câmpulung Moldovenesc

Adresa:  str. I. Hălăuceanu FN, Jud. Suceava

Telefon: 0330-108455                                                                                           
Fax:        0330-108455

E-mail:  office@cnipt-raraul.ro

Web:      www.cnipt-raraul.ro

Facebook: https://www.facebook.com/Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Câmpulung Moldovenesc

 Obiective turistice

    „Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port  şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.” 


(Graţian Jucan - „Câmpulungul Moldovenesc”)

 

 

 

Rezervația Pietrele Doamnei

Acoperind o suprafață de 553 ha, în partea nordică a masivului Rarău, rezervația naturală Pietrele Doamnei este una din cele mai interesante rezervații geologice din Carpații Răsăriteni. Prin grandoarea, formele și pitorescul lor sălbatic, cele trei obeliscuri ale Pietrele Doamnei impresionează de departe, asemenea turlelor, încă semețe, ale unui castel fantastic.

În calcarul alb, masiv, se zăresc încrustate cochilii de scoici, amoniți și corali, ceea ce ne arată că s-au plăsmuit împreună, rocă și viețuitoare, în urmă cu circa 140 de milioane de ani în apele calde ale mării cretacice.

Numele de Pietrele Doamneiîși are rădăcinile, conform tradiției, în trecutul istoric al Moldovei. Se spune că domnitorul Petru Rareș și-ar fi adăpostit familia prin aceste părți când s-a retras spre Transilvania. Doamna sa, Elena, se urca des pe stâncile calcaroase mai înalte și scruta zările în așteptarea soțului, care se întorcea de la lupte. Strămoșii câmpulungenilor de astăzi au țesut însă aceste fapte într-o frumoasă legendă cu comori ascunse la poalele falnicilor stânci, care de-atunci se cheamă Pietrele Doamnei.

Muzeul „ Arta Lemnului ”

Str. Calea Transilvaniei nr.10, tel. 0230 311378

Muzeul „ Arta Lemnului ” este o  adevărată  enciclopedie  a  acestei  străvechi  arte, exprimând  artistic  universul  vieţii  tărănești.

Ideea înființării  unui muzeu în Câmpulung  Moldovenesc  aparține  etnografului  Ion  Ștefureac, care  a colecționat  obiecte  muzeistice  și  le-a  adunat  într-o sală a Școlii  de Arte și Meserii, încă  dinainte  de  primul  război  mondial. Alături  de el,  a  lucrat  și  Constantin  Brăescu, care  i-a  continuat  munca  și  sub  conducerea  căruia  s-a  deschis  oficial  muzeul.

Inaugurat  la  1 iunie 1936, prin  strădania  unui  grup  de  inițiativă,  animat  de  prefectul județului Câmpulung, Constantin Leontieș, din care făceau parte: Ioan  Sârghie, Ion  Ștefureac, Ilie  Veslovschi, Constantin  Brăescu, intelectuali ai vremii, profesori  la  Școala de Arte și Meserii  din Câmpulung  și  numeroși  donatori .

Expoziția  pavilionară, etalată  în  sălile  clădirii  situate  în strada Calea  Transilvaniei 10, monument  istoric  și  de  arhitectură  aflat  pe  lista  monumentelor  istorice  din  Romania, fericit  completată  de  secția  în  aer  liber, unde  sunt  găzduite  29 de piese   arhitecturale și de uz gospodăresc, vin să  demonstreze  că  în  Bucovina s-a  cristalizat  de-a  lungul  veacurilor, o  adevărată  și  autentică  civilizație  a  lemnului.

Patrimoniul  expozițional, structurat pe ocupații, meșteșuguri și obiceiuri, întins pe o suprafață de 2100 m², demonstrează ingeniozitatea meșterului bucovinean și frumusețea sufletului său concretizat în lucrări unice, atât prin valoarea estetică, cât și prin valoarea practică a pieselor, ele fiindu-i de folos în viața de zi cu zi.

Furtunile vremurilor și nevoile curente au dus meșteșugul lucrului în lemn la o adevărată inginerie țărănească, astfel, din mâna sa și cu unelte simple au fost create:  lacăte cu cifru, sistemul de amortizare a transportului vinului cu carele din lemn, instalațiile de spălat centrifugale, mobilierul multifuncțional, etc.

http://www.campulungmoldovenesc.ro/oras/muzeu/muzeu.html

Colecția Lingurilor „Ioan Ţugui
Colecția Etnografică „Ion Grămadă
 

Biserica „Sf. Dumitru 
Biserica „Sf. Nicolae” 
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” 
Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”
Mănăstirea „Rarău”
 

http://www.campulungmoldovenesc.ro/oras/prezentare/cultura.html

 

Evenimente

Festivalul Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”

La finalul luni iulie, în fiecare an la Câmpulung Moldovenesc are loc Festivalul Internațional de Folclor Întâlniri Bucovinene”.

În cadrul acestei manifestări, de importanță europeană, sunt prezentate folclorul și tradițiile Bucovinei, prin participarea organizatorică a șase țări în care trăiesc foști locuitori ai Bucovinei și urmașii acestora, respectiv : Polonia, Ucraina, România, Ungaria, Slovacia și Moldova.

În cadrul activităților culturale desfășurate pe tot parcursul festivalului se urmărește prezentarea bogăției cultural-populare bucovinene în manifestarea ei multi-etnică, prin trecerea în revistă a formațiilor artistice, care prezintă cântecul, jocul, muzica, portul și obiceiurile, precum și prezentarea valorilor bucovinene reflectate în înțelegere și respect, toleranță și bună conviețuire a diferitelor grupuri etnice.

http://www.campulungmoldovenesc.ro/traditii/intalniri.html

 

Personalități

Galeria oamenilor de seamă care au trăit în Câmpulung Moldovenesc îi cuprinde pe:

Daniel Verenca - primul director al Liceului „Dragoş Vodă”, 

Theodor Ştefanelli - jurist şi istoric, 

Ilie Veslovschi – director al Şcolii de Arte şi Meserii timp de 35 de ani, 

Ion Ştefureac – profesor, arhitect şi etnograf, 

Ioan Bileţchi - Ibescu - profesor, doctor în litere şi filozofie, 

I.H. Sârghie - sculptor, George Voevidca – membru corespondent al Academiei, 

Alexandru Bogza - filozof, 

Ion Ţugui - profesor colecţionar, 

Dragoş Vicol – scriitor,

Grațian Jucan – profesor al Colegiului Național „Dragoş Vodă”, scriitor și publicist.
   

       Dintre oamenii de seamă de azi ai Câmpulungului Moldovenesc, prin a căror activitate cultural–literară şi artistică susţinută, îşi aduc aportul la viaţa culturală a municipiului, menţionăm pe: 

George Bodea, Ion Filipciuc, Nicolae Cojocaru, Ion Maftei, Horațiu Stamatin, Dr.Ing. Ion Barbu, Dr.Ing. Neculai Marcel Flocea,

http://www.campulungmoldovenesc.ro/oras/cultura/galeria.html

 

3. CNIPT Vatra Dornei

cnipt vatra dornei.jpg

 

Sursa: Site-ul CNIPT Vatra Dornei

Date de contact

str. Mihai Eminescu nr. 17
Telefon 0230-375229
Fax 0230-375170
Telefon cetatean 0230-375517

e-mail: primaria@vatra-dornei.ro

 

Obiectiv principal/Link către alte obiective turistice

Faimoasă pentru serviciile sale balneare încă din secolul al XIX-lea, Vatra Dornei este cunoscută și astăzi ca o stațiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-și fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, cât și celor care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu influență benefică asupra sistemului nervos.

Pentru refacerea sănătății, Vatra Dornei oferă factori naturali de cură precum:

– izvoarele cu apă minerală carbogazoase

– izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice și sulfuroase

– mofete naturale de săruri de mare puritate și concentrație de CO2

– nămolul de turbă din zona Poiana Stampei.

Profilaxia, afecțiuni ale aparatului cardiovascular, ale aparatelor locomotorii, precum și cele asociate își pot găsi vindecarea aici, la Vatra Dornei prin intermediul unei curi externe bazate pe băi carbogazoase, băi de plante medicinale, dușuri, termoterapie (impachetari cu namol si parafina), electroterapie si fototerapie, dar și pulmoterapie (aerosoli cu apa sulfuroasa si medicamente). Nu trebuie să uităm nici de kinetoterapia la sală la bazinul kineto, masajul, cura de teren și mofetele.

Elibereaza-ți mintea și bucură-te de beneficiile unei băi spe­ciale! Baile de tratament îți oferă o experiență unică! Trebuie doar să te relaxezi și să permiți simțurilor tale să fie de-a dreptul încântate! Mai mult decât atât, nu uita de beneficiile extraordinare aduse de aceste tratamente sănătății tale.

Mens sana in corpore sano!

 

Eveniment principal/Link către alte evenimente din localitate

Ianuarie – Februarie Serbările ZAPEZII-Concursuri de schi, sanie, jocuri distractive;
Ianuarie – CUPA MONDIALA DE SANIE PE PISTA NATURALA – pista de sanie Bucovina – in vecinatatea partiei de schi Veverita
15 Ianuarie – Spectacol literar-muzical “Dor de Eminescu” –Sala Oglinzilor din cadrul primăriei
24 ianuarie– Spectacol literar muzical “Oamenii Unirii”, Casa de Cultură „Platon Pardău”
Martie
6 martie– SPECTACOL FESTIV dedicat zilei de 8 Martie Casa de Cultură „Platon Pardău”
15 martie-Expoziţie Handmade ,,A little bit of everything”, autori-tineri artişti dorneni, Salonul Alb al Casei de Cultura „Platon Pardău”
31 martie -Festivalul Judeţean „Nichita în luna lui marte” -Casa de Cultură „Platon Pardău”
Aprilie
Expoziţie de ouă încondeiate
 – Muzeul de Etnografie

Mai
9 mai – Simpozion –Ziua Europei, Sala Oglinzilor, Primăria Vatra Dornei
12 mai -manifestări cultural-sportive- Ziua Adolescentului
mai-Festivalul de Teatru Matei Visniec-Casa de Cultura
Iunie
1 iunie-Ziua Internaţională a Copilului – Carnavalul „În lumea piticilor”, sala de spectacol a Casei de Cultură
15 iunie -,,Eternul Eminescu”, Salonul Alb al Casei de Cultura „Platon Pardău”, Parcul Staţiunii
24 iunie Ziua Universala a Iei, Parcul Municipal, la Foişorul Muzical

Iulie
20-22 iulie Festivalul National al Ansamblurilor Folclorice ale Copiilor „Dorna, plai de joc si cântec”, Clubul Copiilor şi Elevilor Vatra Dornei-Parcul Staţiunii
23-24 iulie Festivalul Naţional de Interpretare Vocal-Instrumentală a Muzicii Uşoare pentru Copii „Muzritm”-Clubul Copiilor şi Elevilor Vatra Dornei-Parcul Staţiunii
Zilele Municipiului-manifestări cultural-sportive-centrul municipiului

August
1 August-Festivalul Naţional al Sporturilor Extreme-zona Telescaun Negreşti
5-8 august Festivalul de Folclor „Bucovină, mândră floare”
25-30 august Tabară de creaţie -pictură, grafică, sculptură – VATRA DORNEI
Septembrie
18 septembrie „Sărbătoarea limbii române”-manifestări cultural-artistice-Casa de Cultura “Platon Pardău”
Octombrie
1 octombrie, Ziua Internaţională a Muzicii-spectacol Casa de Cultură “Platon Pardău”
20 octombrie Festivalul Teatrului “ION LUCA” Casa de Cultură „Platon Pardău”
9 octombrie – Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului-simpozion

Noiembrie
16-17 Noiembrie – Festivalul National al Teatrelor de Păpuşi “CĂSUŢA CU POVEŞTI”

Decembrie
1 Decembrie – Spectacol omagial dedicat zilei de 1 Decembrie –str. Mihai Eminescu
12 Decembrie-Festivalul de proza Scurta „In memoriam Elena Şimon”, Sala Oglinzilor, primaria Mun. Vatra Dornei
14/15 Decembrie – Deschiderea Orăşelului Copiilor –Parcul Staţiunii
20-24 Decembrie  –Spectacole Colinde, Casa de Clutura „Platon Pardău
22 Decembrie – Spectacol de Crăciun -Sala Oglinzilor-Primăria Mun. Vatra Dornei
29 Decembrie – Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “PORNIŢI PLUGUL, FEŢI FRUMOŞI!”
31 dec/1 ian – Revelionul în aer liber

Sursa: http://www.visitvatradornei.ro/calendarul-evenimentelor-culturale/

 

Personalitate născută în zonă/Obiceiuri din zonă/Alte detalii

INSTALAȚII DE TRANSPORT PE CABLU

Staţiunea Vatra Dornei pune la dispoziţia turiştilor iubitori ai schiului 3 pârtii de schi omologate :
– Pârtia Veveriţa 800 m lungime, 180 m diferenţă de nivel, dotată cu teleschi, instalaţie de produs zăpadă artificială, nocturnă.
– Pârtia Telescaun: 3200 m lungime, 400 m diferenţa de nivel, instalaţie de transport pe cablu tip Telescaun si doua babyschiuri;
– Pârtia Parc: 900 m lungime, 150 m diferenţa de nivel, doua instalaţii de transport pe cablu tip teleschi şi 1 baby-schi;
Totodată, telescaunul din Vatra Dornei poate fi utilizat şi în restul anului pentru o plimbare deosebită în sânul naturii până la altitudinea de aproximativ 1260 m. Urcarea durează 25 minute.

 

 

 

 

 

Your Website Title

 

 

Pret carburant

prix-carburant.jpg

Trafic web afisat

counter stats

 

Print Friendly and PDF

Your Website Title
Your Website Title
Trebuie sa instalati Adobe Flash pentru a vedea acest continut.

www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Copyright © 2015 Primaria Moreni